Cercetarea efectuată asupra şoarecilor a dezvăluit că efectul este declanşat de modificările epigenetice în cazul unor gene importante din lichidul seminal al tatălui, sau de schimbările ereditare care se petrec fără modificarea secvenţei ADN.
Studii anterioare au demonstrat că expunerea femeilor la nicotină şi la alţi compuşi din fumul de ţigară reprezintă un factor de risc semnificativ pentru apariţia de tulburări comportamentale - inclusiv tulburarea de deficit de atenţie şi hiperactivitate (ADHD) - la mai multe generaţii de descendenţi ai acestora. Însă asocierea este mai puţin clară în ceea ce priveşte taţii, parţial deoarece a fost dificil de separat factorii genetici de cei de mediu în cadrul studiilor efectuate pe subiecţi umani.
Cercetători de la Universitatea de stat din Florida i-au expus pe şoareci la doze mici de nicotină administrată în apa de băut în timpul etapei de viaţă în care corpul lor producea lichid seminal. Rozătoarele au fost apoi împerecheate cu femele care nu fuseseră niciodată expuse la nicotină. Potrivit concluziilor, în timp ce taţii au prezentat un comportament normal, urmaşii lor de ambele sexe au manifestat hiperactivitate, deficit de atenţie şi inflexibilitate cognitivă.
În cazul în care femelele din această generaţie au fost împerecheate cu şoareci de sex masculin care nu au fost expuşi la nicotină, descendenţii masculi au prezentat mai puţine simptome, însă totuşi semnificative, de deficienţă de flexibilitate cognitivă, conform studiului. Analiza lichidului seminal al exemplarelor de sex masculin expuse iniţial la nicotină a relevat că regiunile promotoare ale mai multor gene au suferit modificări epigenetice, inclusiv gena pentru dopamină D2, esenţială pentru dezvoltarea creierului şi în procesul de învăţare.
'Faptul că bărbaţii fumează mai mult decât femeile face ca efectele asupra bărbaţilor să fie în mod special importante din perspectiva sănătăţii publice. Constatările noastre subliniază necesitatea investigării în profunzime a efectelor fumatului în cazul tatălui, mai degrabă decât cel în cazul mamei, asupra sănătăţii copiilor lor', a declarat Pradeep Bhide, coautor al studiului. Concluziile cercetării au fost publicate în jurnalul PLOS Biology.
Această plantă îți detoxifică ficatul și îți îmbunătățește digestia. O ai deja în casă!
Peștele care conține o cantitate importantă de Omega-3. Susține sănătatea oaselor și a inimii.
Un somn liniștit poate începe cu un simplu obicei de seară, bazat pe plante care te ajută să te relaxezi și să te eliberezi de stres.
Un ceai vechi de secole face valuri în medicina modernă. Este plin de antioxidanți și previne bolile de inimă și diabetul.
Ceaiul care șterge riscul de cancer hepatic. Curăță ficatul.
Ce efect are ceaiul asupra tensiunii arteriale. Detaliul pe care trebuie să îl știi.
Acest aliment curăță intestinul în profunzime și reduce inflamația.
Folosite de mii de ani, semințele de chia continuă să impresioneze prin potențialul lor nutritiv și versatilitatea lor în alimentație.
Această leguminoasă banală are mai multă proteină decât un ou și îți poate scădea colesterolul fără niciun efort.
Fructul care arde grăsimile. Stimulează pierderea în greutate cu 200%. Oferă și protecție cardiacă.
Acest superaliment poate îmbunătăți sănătatea intestinului și a creierului.