Un nou studiu Harvard dezvăluie alimentele comune care cresc riscul de demență cu 58%. Ce trebuie să elimini imediat din dietă pentru a-ți proteja creierul.
Alimentele ultraprocesate au fost asociate cu un risc cu 58% mai mare de demență la persoanele care au consumat cele mai mari cantități, comparativ cu cele care au consumat cel mai puțin.
Riscul de afectare cognitivă ușoară a fost cu 46% mai mare în rândul celor cu cel mai ridicat consum de ultraprocesate.
Băuturile îndulcite, alte băuturi procesate, lactatele procesate, dulciurile și gustările s-au numărat printre principalele surse de alimente ultraprocesate din dieta participanților.
Alimentele minim procesate au avut efectul opus: consumul mai mare de fructe, legume, cereale integrale și carne neprocesată a fost asociat cu 41% mai puține cazuri de demență.
Alimentele intens procesate pe care mulți oameni le consumă zilnic pot avea un impact devastator asupra funcțiilor cognitive. Un nou studiu longitudinal de amploare arată că adulții în vârstă care consumă cele mai mari cantități de alimente ultraprocesate prezintă un risc semnificativ mai mare de afectare cognitivă și demență.
Vestea bună este că ecuația funcționează și în sens invers. O dietă bogată în alimente minim procesate oferă o protecție puternică împotriva declinului mental.
Cercetarea, condusă de dr. Heejin Lee de la Școala de Sănătate Publică Harvard T.H. Chan și publicată în American Journal of Public Health, a urmărit peste 5.300 de participanți pe o perioadă de aproape 9 ani. Rezultatele evidențiază o legătură clară între calitatea dietei și sănătatea creierului:
"Știm deja că aportul de alimente ultraprocesate este asociat cu riscuri crescute de boli cardiovasculare, diabet, cancer și obezitate. Studiul nostru adaugă faptul că acest consum contează și pentru sănătatea creierului.
Mai exact, creșterea ponderii alimentelor ultraprocesate în dieta americană poate contribui la declinul cognitiv pe măsură ce îmbătrânim", explică dr. Cindy Leung, coautoare a studiului, potrivit MedPageToday.
Deși analiza are un caracter observațional și se bazează pe diete auto-raportate, ceea ce înseamnă că nu poate demonstra o relație directă de cauză și efect, autorii subliniază că descoperirile sunt perfect plauzibile din punct de vedere biologic și coincid cu alte cercetări globale.
Cercetătorii au identificat și o cale de combatere a acestui fenomen. Persoanele care își bazează alimentația pe produse integrale, proaspete sau minim procesate (fructe, legume, cereale integrale și carne neprocesată) au înregistrat o scădere remarcabilă a riscurilor:
"Vestea bună este că am găsit efectul opus în cazul alimentelor integrale, minim procesate", a punctat dr. Leung.
Studiul a clasificat alimentele conform sistemului Nova. În timp ce alimentele minim procesate au reprezentat, în medie, 71,8% din greutatea totală a hranei participanților, produsele ultraprocesate au ocupat un procent îngrijorător de 21,5%.
Topul surselor de alimente ultraprocesate din acest studiu include:
Problema nu are doar o natură individuală, ci reprezintă o criză de ordin structural. Un sondaj paralel, coordonat de dr. Jeff Niederdeppe de la Universitatea Cornell pe un eșantion de 2.000 de cetățeni, arată că populația dorește măsuri ferme împotriva industriei alimentare.
"Alimentele ultraprocesate au intrat în conștiința publică drept un real pericol pentru sănătate. Convergența dintre credința publică, sprijinul politic bipartizan și dovezi medicale creează o fereastră critică pentru acțiuni politice.
Oamenii par pregătiți pentru măsuri de protecție mai stricte și pentru tragerea la răspundere a industriei alimentare, de la testarea aditivilor până la restricțiile de marketing", afirmă dr. Niederdeppe.
În plus, specialiștii avertizează că simplul sfat de "a mânca mai bine" nu rezolvă problema de fond pentru categoriile vulnerabile.
"Există un motiv clar pentru care produsele ultraprocesate domină mediul nostru alimentar. Dacă le spunem adulților în vârstă doar să mănânce mai bine, ignorăm realitatea mediului în care trăiesc. Aceasta este o problemă acută mai ales pentru cei izolați social, care suferă de insecuritate alimentară sau au venituri fixe.
Nu avem un leac pentru demență, dar dacă putem identifica un factor structural care contribuie la creșterea cazurilor și putem face ceva pentru a-l schimba, atunci trebuie să acționăm fără ezitare", a concluzionat dr. Cindy Leung.