Tuse, nas înfundat, durere în gât, febră... La început, COVID-19, gripa, RSV și o simplă răceală pot arăta aproape la fel. Există însă câteva indicii care îi pot ajuta pe părinți să înțeleagă ce se întâmplă.
COVID-19, gripa, RSV și răceala se pot manifesta prin simptome foarte asemănătoare, iar numai după simptome nu este întotdeauna posibil să stabilești ce virus a provocat boala.
Durerile abdominale, vărsăturile și diareea pot fi un indiciu important pentru COVID-19, simptomele gastrointestinale nefiind caracteristice răcelii obișnuite.
Debutul brusc al simptomelor sugerează mai degrabă gripa, în timp ce răceala și COVID-19 tind să înceapă mai treptat.
Un copil cu febră în ultimele 24 de ore, diaree, greață sau vărsături ar trebui să rămână acasă, iar dificultățile de respirație sau problemele de alimentație și hidratare sunt motive pentru a cere sfatul medicului.
Toamna și iarna vin cu o avalanșă de infecții respiratorii. În aceeași perioadă pot circula COVID-19, virusul sincitial respirator (RSV), virusurile gripale și numeroasele virusuri care provoacă răceala obișnuită. Problema este că, în primele zile, simptomele se pot suprapune atât de mult încât părinților le poate fi dificil să își dea seama ce are copilul.
O asistentă medicală pediatră de îngrijire primară explică faptul că această diferențiere contează nu doar pentru îngrijirea copilului, ci și pentru protejarea colegilor de clasă, a profesorilor și a membrilor familiei care pot avea un risc mai mare de complicații.
Răcelile sunt provocate de o varietate de virusuri, motiv pentru care sunt atât de frecvente. Printre simptomele obișnuite se numără tusea, strănutul, durerea în gât și nasul care curge.
În general, simptomele sunt ușoare și se ameliorează de la sine în aproximativ 7-10 zile.
COVID-19 este diferit: este provocat de SARS-CoV-2 și poate produce simptome care durează mai mult, aproximativ 7-14 zile, iar unele manifestări pot persista trei-patru săptămâni.
Pe lângă tuse, durere în gât și nas care curge, COVID-19 poate fi însoțit de dureri musculare, dureri de cap, oboseală, febră și dificultăți de respirație. Pierderea gustului sau a mirosului poate apărea, de asemenea, deși acest semn nu este prezent la toate persoanele infectate.
Unul dintre semnele pe care părinții ar trebui să le observe este apariția simptomelor gastrointestinale.
Durerile abdominale, vărsăturile și diareea pot apărea la copiii cu COVID-19. Nu toți copiii infectați vor avea astfel de manifestări, însă acestea nu sunt caracteristice unei răceli obișnuite.
Asta nu înseamnă că orice copil cu diaree are COVID-19, ci doar că asocierea simptomelor digestive cu manifestări respiratorii poate reprezenta un motiv pentru testare, mai ales dacă a existat o expunere la virus.
Gripa poate fi și ea confundată cu COVID-19. Există însă o diferență importantă în modul în care apar simptomele.
În cazul gripei, acestea tind să apară brusc, spre deosebire de debutul mai gradual întâlnit în răceală sau COVID-19.
Febra, tusea, durerile musculare, oboseala și durerile de cap pot apărea toate în același timp, iar boala durează, în general, aproximativ 3-7 zile.
Simptomele gripei se suprapun în mare măsură cu cele ale COVID-19. Pierderea gustului sau a mirosului nu este însă considerată o manifestare tipică a gripei.
Academia Americană de Pediatrie recomandă vaccinarea antigripală anuală pentru copiii de la 6 luni în sus, dacă nu există contraindicații medicale.
Virusul sincitial respirator, cunoscut drept RSV, poate începe cu simptome asemănătoare unei răceli.
Copilul poate avea nasul înfundat sau care curge și tuse, însă poate apărea și scăderea poftei de mâncare.
Pentru sugari și copiii mici, RSV este deosebit de important de urmărit deoarece virusul poate afecta plămânii și poate duce la infecții respiratorii severe, inclusiv la spitalizare. Simptomele pot dura trei-patru săptămâni.
Pentru sezonul RSV 2026-2027, Academia Americană de Pediatrie are recomandări specifice de imunizare pentru sugari și pentru anumite categorii de copii cu risc crescut.
Atunci când copilul are simptome care ar putea indica o infecție respiratorie virală, ținerea lui acasă poate reduce răspândirea bolii în colectivitate.
O regulă practică este să te întrebi dacă micuțul poate participa în mod normal la activitățile din clasă.
Dacă este suficient de bine pentru a se juca, a învăța și a participa la activitățile obișnuite, situația poate fi diferită de cea în care copilul este vizibil bolnav și nu poate funcționa normal.
În schimb, dacă a avut febră în ultimele 24 de ore sau are diaree, greață ori vărsături, este mai bine să rămână acasă și să se odihnească.
Recomandările actuale ale CDC pun accent pe revenirea la activitățile obișnuite atunci când simptomele se ameliorează per ansamblu și copilul nu a mai avut febră timp de cel puțin 24 de ore fără medicamente pentru scăderea febrei.
Motivul nu este doar recuperarea copilului. Toate aceste infecții se pot răspândi ușor, iar în școli există copii și adulți care pot avea afecțiuni medicale ce îi fac mai vulnerabili la complicații.
Academia Americană de Pediatrie atrage atenția că anumite categorii de copii, inclusiv cei cu obezitate, diabet, imunitate compromisă sau afecțiuni medicale complexe, pot avea un risc mai mare de forme severe ale unor infecții respiratorii.
Nu întotdeauna.
Doar pe baza simptomelor poate fi foarte greu să diferențiezi COVID-19 de alte infecții respiratorii. Un test antigen COVID-19 efectuat acasă poate fi util atunci când copilul are simptome sau a fost expus unei persoane infectate.
Un rezultat pozitiv este un argument puternic că infecția este prezentă. În schimb, un rezultat negativ nu exclude complet COVID-19.
Un test poate fi negativ dacă este făcut prea devreme sau dacă în probă nu există suficient virus pentru a fi detectat. Pot exista, de asemenea, erori în efectuarea testului.
CDC recomandă ca, în cazul unui test antigen negativ la un copil cu simptome, testarea să fie repetată după 48 de ore. O alternativă este efectuarea unui test molecular, precum PCR, la recomandarea medicului.
Vaccinarea rămâne una dintre metodele prin care poate fi redus riscul de boală severă.
Recomandările privind vaccinarea copiilor se actualizează periodic. Pentru sezonul 2026-2027, Academia Americană de Pediatrie recomandă vaccinarea antigripală pentru copiii de la 6 luni în sus, în absența contraindicațiilor, iar recomandările pentru vaccinarea împotriva COVID-19 sunt diferențiate în funcție de vârstă și de riscul individual.
În cazul RSV, protecția copiilor mici se bazează pe criterii specifice de vârstă și risc, inclusiv imunizarea cu anticorpi monoclonali pentru anumite categorii de sugari și copii.
Este important de înțeles că vaccinarea nu înseamnă că un copil nu se mai poate infecta niciodată. Scopul principal este reducerea riscului de consecințe severe. Odată vaccinat, sistemul imunitar este pregătit să recunoască mai rapid agentul infecțios.
Majoritatea copiilor se recuperează fără complicații după infecțiile virale respiratorii obișnuite. Nu este nevoie ca părinții să meargă la medic pentru fiecare episod de tuse sau nas care curge, inclusiv atunci când copilul are un test COVID-19 pozitiv.
Există însă situații în care simptomele trebuie evaluate medical.
Dificultățile de respirație, problemele cu alimentația sau hidratarea și febra care nu scade cu medicamentele recomandate sunt semnale de alarmă.
Părinții își cunosc cel mai bine copilul. Dacă acesta pare mult mai bolnav decât în cazul unei răceli obișnuite, starea lui se agravează sau apare o dificultate de respirație, este important să fie solicitată asistență medicală.
În cele din urmă, o tuse sau un nas înfundat nu pot spune singure dacă este vorba despre COVID-19, gripă, RSV sau o răceală. Unele simptome pot orienta părintele, însă testarea și evaluarea medicală sunt cele care pot clarifica situația atunci când există suspiciuni sau factori de risc.
Ce este un atac de panică și cum îl recunoști. Mulți oameni nu știu care sunt semnele, deși experimentează atacul de panică.
Exercițiul simplu care te ajută să scapi de burtă. Ce este ”mummy tummy”?
Conform unui studiu, plictiseala provocată de scroll-ul pe rețelele de socializare ar putea să vă agraveze problema.
Copiii sunt cei mai expuși la efectele nocive ale telefonului mobil. Medicul ORL Codruț Sarafoleanu le atrage atenția părinților.
A oferi și a primi afecțiune este una dintre caracteristicile relațiilor sănătoase, dar asta nu înseamnă că este întotdeauna ușor.
Ajută meditația în cadrul anxietății sau a drepresiei? Ce spune psihologul.