Tot mai multe femei aleg procedurile estetice, însă un nou studiu arată că, pentru unele dintre ele, dorința de a reveni la astfel de intervenții poate deveni greu de controlat.
O procedură estetică aparent banală poate ascunde un risc de comportament compulsiv mai mare decât s-a crezut până acum. Un nou studiu arată că 6,8% dintre femei au prezentat, în ultimul an, semne de risc moderat sau sever pentru utilizarea compulsivă a procedurilor cosmetice.
Cercetătorii atrag atenția că nivelul observat este unul semnificativ, mai ales pentru un comportament care nu este recunoscut oficial drept tulburare de dependență.
Situația este și mai evidentă în cazul femeilor care au apelat deja la intervenții estetice. Aproape una din cinci a prezentat, la un moment dat în viață, semne compatibile cu un comportament compulsiv legat de procedurile estetice. Riscul a crescut considerabil în cazul celor nemulțumite de propriul corp și cu un comportament problematic pe rețelele sociale, mai ales atunci când cele două caracteristici au apărut simultan.
Interesul pentru tratamentele estetice continuă să crească la nivel mondial. Datele citate în studiu arată că numărul procedurilor, de la lifting facial până la injecții nechirurgicale, a urcat cu aproximativ 40% între 2019 și 2023.
Această evoluție a determinat cercetătorii să analizeze o întrebare care până acum a primit puțină atenție: pot procedurile cosmetice să capete caracteristicile unei dependențe?
La această întrebare au încercat să răspundă cercetători de la Universitatea Ebraică din Ierusalim și de la Israel Center for Addiction and Mental Health. Rezultatele au fost publicate în Journal of Health Psychology și sugerează că fenomenul nu este unul izolat.
În întregul eșantion de peste 1.600 de femei, inclusiv participante care nu au apelat niciodată la proceduri estetice, aproape una din unsprezece a prezentat semne de risc moderat sau sever pe parcursul vieții.
Fenomenul este vizibil și în România, unde procedurile estetice au devenit tot mai accesibile și mai prezente în spațiul public. Popularitatea filtrelor digitale, presiunea imaginilor perfecte din mediul online și influența vedetelor au schimbat modul în care multe femei își privesc propria imagine.
Studiul a inclus 1.614 femei evreice, vorbitoare de limba ebraică, cu vârste cuprinse între 25 și 71 de ani. Participantele au completat chestionarele în februarie 2025, prin intermediul unui panel online remunerat, iar selecția a urmărit structura populației adulte feminine evreiești din Israel în funcție de vârstă și religie.
Pentru evaluarea riscului de dependență, cercetătorii au folosit un instrument construit după criteriile utilizate în diagnosticul tulburărilor de consum de substanțe, adaptat însă pentru procedurile cosmetice.
Întrebările au urmărit aspecte precum încercările nereușite de a reduce numărul intervențiilor, impactul negativ asupra vieții personale sau continuarea procedurilor în ciuda unor rezultate nefavorabile. Participantele au răspuns atât pentru întreaga perioadă a vieții, cât și pentru ultimele 12 luni.
Dintre toate participantele, 710 au declarat că au trecut prin cel puțin o procedură cosmetică.
În acest grup:
Atunci când au fost incluse și femeile fără experiență în domeniul procedurilor estetice, prevalența a scăzut la:
Analiza statistică a evidențiat trei factori asociați cel mai puternic cu riscul de utilizare compulsivă a procedurilor cosmetice:
Un rezultat important al studiului este faptul că nemulțumirea față de aspectul fizic, luată separat, nu a reprezentat un predictor suficient. Riscul a crescut puternic atunci când această stare s-a asociat cu un consum problematic de social media.
Femeile care s-au declarat nemulțumite de propria imagine și au prezentat comportamente compulsive pe platformele sociale au obținut cele mai ridicate scoruri pentru comportamentul compulsiv legat de procedurile cosmetice.
Autorii explică faptul că expunerea constantă la fotografii editate, reclame pentru frumusețe și modele promovate de celebrități poate accentua nemulțumirea legată de aspectul fizic și poate transforma intervențiile estetice într-o soluție percepută drept tot mai necesară.
Mai mulți factori considerați inițial importanți și-au pierdut relevanța după analiza completă a datelor.
Stima generală de sine și sentimentul de siguranță în relațiile personale nu au prezentat o legătură independentă cu riscul de utilizare compulsivă a procedurilor estetice.
Nici percepțiile negative despre îmbătrânire nu au rămas asociate cu fenomenul după introducerea tuturor variabilelor în modelul statistic.
În plus, vârsta nu a influențat probabilitatea apariției comportamentului. Femeile aflate la sfârșitul decadei de 20 de ani au prezentat un risc comparabil cu participantele trecute de 60 de ani.
Religia a avut un anumit efect. Femeile mai religioase au raportat un risc mai redus decât cele tradiționale sau seculare, însă diferența a dispărut atunci când analiza s-a limitat exclusiv la participantele care au apelat deja la proceduri cosmetice.
În prezent, unele comportamente, precum dependența de jocuri de noroc sau de jocuri video, sunt recunoscute oficial în clasificările medicale internaționale. Comportamentul compulsiv legat de procedurile cosmetice nu beneficiază încă de o astfel de recunoaștere.
Autorii consideră însă că rezultatele justifică o atenție sporită din partea comunității medicale.
"Aceste rezultate sunt îngrijorătoare", au concluzionat cercetătorii.
Totuși, echipa subliniază și limitele cercetării. Studiul surprinde un singur moment în timp și nu poate demonstra o relație de cauzalitate. Este posibil ca procedurile estetice să contribuie la accentuarea nemulțumirii față de propriul corp sau să favorizeze căutarea validării pe rețelele sociale, nu doar invers.
În plus, cercetarea a inclus exclusiv femei evreice, vorbitoare de ebraică, recrutate online. Acest profil poate presupune o utilizare mai intensă a platformelor sociale comparativ cu populația generală, ceea ce ar fi putut influența intensitatea asocierilor observate.
Cercetătorii spun că sunt necesare noi analize pentru a stabili cât de frecvent apare acest fenomen și în ce condiții o alegere estetică obișnuită poate deveni un comportament greu de controlat.
De ce ai senzația că te strânge pielea după ce ai stat în piscină sau în mare.