Un somn insuficient în primii ani de viață nu înseamnă doar oboseală sau dificultăți de concentrare pe termen scurt. Potrivit unui studiu publicat în European Child & Adolescent Psychiatry, lipsa cronică de somn în copilărie poate dubla riscul de depresie în adolescență și la începutul vieții adulte.
Cercetarea, coordonată de dr. Isabel Morales-Muñoz de la Universitatea din Birmingham, a analizat datele a peste 15.000 de copii născuți în sud-vestul Regatului Unit, urmăriți pe o perioadă de mai mulți ani.
Echipa de cercetare a analizat date longitudinale complexe, ajustate pentru factori socioeconomici și pentru istoricul de sănătate mintală al părinților.
Din totalul participanților:
Într-un subgrup de 1.756 de participanți pentru care existau date complete atât despre somn, cât și despre sănătatea mintală, cercetătorii au identificat un tipar clar: copiii care au avut constant cel mai scurt somn dintre toate grupurile au prezentat o incidență mai mare a depresiei în adolescență.
Analiza statistică a arătat că „somnul nocturn persistent mai scurt” a fost asociat cu un raport de șanse (odds ratio) de 1,99 pentru depresie.
Cu alte cuvinte, copiii care dormeau constant mai puțin aveau de aproape două ori mai multe șanse de a dezvolta depresie în adolescență și la începutul vieții adulte.
Deși procentul copiilor afectați de acest tipar a fost mic (aproximativ 2% din cohortă), impactul asupra sănătății lor mintale a fost semnificativ.
Dr. Isabel Morales-Muñoz subliniază că, deși dublarea riscului poate părea îngrijorătoare, fenomenul afectează un număr relativ mic de copii.
„Am observat că doar o mică parte dintre copii au avut un somn persistent mai scurt, însă aceștia au prezentat un risc crescut de depresie în adolescență”, a explicat cercetătoarea, conform Medical Xpress.
Aceasta atrage atenția asupra unui aspect esențial: somnul este un factor care poate fi îmbunătățit relativ ușor, fără intervenții medicale complexe.
Studiul sugerează că intervențiile timpurii pot avea un rol protector important. Printre măsurile recomandate se numără:
Educația parentală privind igiena somnului ar putea reduce semnificativ riscurile pe termen lung, susțin autorii.
Cercetătorii atrag atenția că accesul la un somn de calitate nu este egal pentru toți copiii. Condițiile de locuire, venitul familiei și mediul din cartier pot influența direct calitatea odihnei.
În plus, analiza a arătat că:
Studiul a explorat și mecanismele biologice din spatele acestei asocieri. Una dintre ipoteze vizează inflamația, ca posibil liant între somnul deficitar și depresie.
Cercetătorii au analizat doi markeri inflamatori:
Rezultatele sugerează că IL-6 ar putea avea o legătură mai directă cu riscul de depresie, în timp ce CRP nu a arătat aceeași asociere.
Totuși, autorii subliniază că studiul nu dovedește o relație cauzală, ci doar o posibilă cale biologică implicată.
Specialiștii implicați în studiu atrag atenția că prevenția ar putea începe mult mai devreme decât debutul adolescenței. Somnul copilului nu este doar o rutină zilnică, ci un posibil indicator și factor de protecție pentru sănătatea mintală viitoare.
În acest context, intervențiile simple din familie, de la programul de somn până la reducerea stimulilor înainte de culcare, ar putea avea un impact mai mare decât s-a crezut anterior asupra riscului de depresie.