Un nou studiu realizat în Finlanda arată că persoanele cu un ritm circadian predominant nocturn, mai ales cele cu un cronotip de seară extrem, întâmpină mai multe dificultăți în a se recupera după o zi de muncă și sunt mai predispuse la probleme.
„Păsările de noapte” au avut mai multe probleme de sănătate mintală decât persoanele cu ritm matinal, diferențele fiind deosebit de evidente la cei cu un cronotip de seară extrem.
Recuperarea după muncă contează: persoanele cu ritm nocturn au raportat mai multe dificultăți în a se detașa și a se recupera după o zi de lucru.
Munca poate „intra” în timpul liber, iar dificultățile de a separa viața profesională de cea personală au fost asociate cu riscul mai mare de anxietate în rândul persoanelor cu ritm de seară.
Stilul de viață mai puțin sănătos nu explică totul. Chiar după luarea în calcul a comportamentelor legate de sănătate, legăturile dintre cronotipul nocturn, dificultățile de recuperare și problemele de sănătate mintală au rămas vizibile.
Să fii „pasăre de noapte” nu înseamnă pur și simplu să preferi să stai treaz până târziu. Cronotipul descrie momentul din zi în care organismul tinde în mod natural să fie mai activ și mai alert și momentul în care apare mai ușor somnolența.
Unele persoane se trezesc spontan devreme și au cea mai mare energie dimineața. Altele funcționează mai bine după-amiaza și seara. Între aceste două extreme se află persoanele cu un ritm intermediar.
Problema poate apărea atunci când programul de lucru și obligațiile zilnice nu se potrivesc cu ceasul biologic al unei persoane.
Un studiu publicat în revista Sleep Health a analizat tocmai această legătură: dacă ritmul circadian individual este asociat cu probleme de sănătate mintală și dacă dificultățile de a separa munca de viața personală și recuperarea insuficientă după serviciu pot explica o parte din această asociere.
Cercetarea a inclus 2.266 de persoane aflate la vârsta activă, din Finlanda. Participanții au fost împărțiți în trei categorii, în funcție de cronotip: persoane cu ritm matinal, persoane cu ritm de seară și persoane cu un ritm intermediar.
Cercetătorii au urmărit mai multe aspecte ale vieții participanților. Printre acestea s-au numărat simptomele de anxietate și depresie, dar și modul în care aceștia reușeau să se desprindă de muncă atunci când programul de lucru se încheia.
Un element important a fost analizarea fenomenului prin care munca se poate „prelungi” în timpul liber. Cu alte cuvinte, nu este suficient ca programul oficial să se termine: dacă gândurile despre serviciu, sarcinile sau solicitările profesionale continuă să ocupe timpul liber, recuperarea poate avea de suferit.
Rezultatele au scos în evidență o diferență importantă între cronotipuri.
Persoanele cu ritm de seară, în special cele aflate la extrema acestui tip de cronotip, au prezentat mai multe dificultăți de recuperare după muncă și mai multe probleme în ceea ce privește echilibrul dintre viața profesională și cea personală.
Cu alte cuvinte, pentru o persoană care funcționează natural mai bine seara, o zi de muncă organizată în jurul unui program convențional poate să nu se încheie în momentul în care aceasta pleacă de la serviciu.
Recuperarea presupune mai mult decât odihna fizică. Este nevoie și de posibilitatea de a te desprinde mental de responsabilitățile profesionale, de a avea timp pentru viața personală și de a reveni la un nivel bun de energie înaintea următoarei zile de muncă.
Când acest proces este perturbat constant, poate apărea un cerc dificil: munca ocupă tot mai mult spațiu, timpul personal se restrânge, iar organismul are mai puține oportunități de recuperare.
Una dintre cele mai interesante observații ale cercetării a fost legătura dintre cronotipul de seară și tulburările de anxietate.
Potrivit rezultatelor, această asociere părea să fie legată de două elemente: recuperarea slabă după muncă și dificultățile de a menține un echilibru între serviciu și viața personală.
Asta nu înseamnă că faptul că o persoană este „pasăre de noapte” provoacă automat anxietate.
Studiul identifică asocieri, nu demonstrează că un cronotip nocturn este cauza directă a unei tulburări mintale. Există numeroși factori care pot contribui la apariția anxietății sau depresiei, iar programul de lucru, stresul, somnul, mediul social și caracteristicile individuale pot interacționa în mod complex.
Totuși, rezultatele atrag atenția asupra unei categorii care ar putea fi mai vulnerabilă atunci când cerințele profesionale nu se potrivesc cu ritmul biologic.
Cercetătorii au observat că problemele de sănătate mintală erau deosebit de pronunțate în rândul persoanelor cu un cronotip de seară extrem.
Această nuanță este importantă. Nu orice persoană care preferă să adoarmă mai târziu sau este mai activă seara se află automat în aceeași situație.
Cronotipurile se află pe un spectru, iar participanții au inclus persoane cu ritm matinal, intermediar și nocturn. Rezultatele indică faptul că diferențele au fost mai puternice în zona extremă a tipului de seară.
Prin urmare, cercetarea nu transmite mesajul simplist că „statul până târziu îmbolnăvește”, ci sugerează că nepotrivirea dintre ritmul biologic, cerințele profesionale și posibilitatea de recuperare poate avea consecințe importante pentru bunăstare.
Persoanele cu cronotip de seară au prezentat și un stil de viață mai puțin sănătos, potrivit cercetării.
Acest lucru este relevant deoarece comportamentele legate de sănătate pot influența, la rândul lor, starea psihică. Totuși, cercetătorii au analizat dacă acestea ar putea explica diferențele observate între cronotipuri.
Concluzia a fost că nu explică în totalitate dificultățile legate de echilibrul dintre viața profesională și cea personală sau problemele de sănătate mintală mai accentuate la persoanele cu ritm de seară.
Cu alte cuvinte, povestea este mai complicată decât „persoanele care se culcă târziu au obiceiuri proaste”.
Imaginează-ți o persoană care atinge nivelul maxim de energie abia după-amiaza și seara, dar care trebuie să se trezească foarte devreme, să fie productivă dimineața și să își încheie programul înainte ca organismul să intre în perioada sa naturală de activitate.
La finalul zilei, poate avea mai puțin timp și mai puțină energie pentru familie, prieteni, sport sau alte activități personale. În același timp, dacă sarcinile profesionale continuă să îi ocupe gândurile după terminarea programului, recuperarea poate deveni și mai dificilă.
Această nepotrivire poate fi importantă în contextul în care problemele de sănătate mintală în rândul populației active reprezintă o provocare tot mai mare.
Cercetătorii consideră că identificarea persoanelor care ar putea fi mai vulnerabile la efectele negative ale unei organizări nepotrivite a muncii ar putea ajuta la orientarea măsurilor de prevenție.
„În acest fel, măsurile de promovare a echilibrului dintre viața profesională și cea personală și a recuperării după muncă pot fi direcționate către persoanele potrivite”, afirmă Ilona Merikanto, cercetătoarea principală a grupului de cercetare.
Potrivit acesteia, astfel de măsuri ar putea contribui atât la promovarea bunăstării la locul de muncă, cât și la reducerea inegalităților din mediul profesional.
Ideea este importantă mai ales într-o perioadă în care limitele dintre serviciu și timpul personal au devenit tot mai ușor de încălcat. E-mailurile, mesajele și sarcinile care pot fi rezolvate de oriunde fac ca finalul programului să nu mai însemne întotdeauna și finalul zilei de muncă.
Unul dintre mesajele importante care pot fi desprinse din această cercetare este că nu există un cronotip „bun” și unul „rău”.
Oamenii au ritmuri biologice diferite. Problema poate apărea atunci când mediul profesional și stilul de viață impun constant un program care intră în conflict cu acest ritm și nu lasă suficient timp pentru recuperare.
Studiul nu demonstrează că un cronotip nocturn provoacă depresie sau anxietate și nici că toate „păsările de noapte” sunt mai puțin sănătoase. În schimb, rezultatele sugerează că persoanele cu un ritm de seară, mai ales cele cu un cronotip extrem, merită o atenție mai mare atunci când întâmpină dificultăți persistente de recuperare după muncă sau de separare a vieții profesionale de cea personală.
Cercetarea a fost publicată în Sleep Health, sub titlul „The role of recovery from work and work-life spillover in the association between chronotype and mental health problems: A population-based study”. DOI: 10.1016/j.sleh.2026.03.001.