Un somn de 6-8 ore este asociat cu cel mai mic risc pentru numeroase boli, dar cercetătorii au descoperit că și „felul” în care dormim contează. Mai mult somn REM și somn profund au fost asociate cu un risc mai mic de apariție a mai multor afecțiuni.
Mai mult somn REM a fost asociat cu un risc mai mic de apariție a 83 de boli, inclusiv demență, insuficiență cardiacă și boala Parkinson.
Mai mult somn profund a fost asociat cu un risc mai mic pentru 7 afecțiuni, printre care diabetul de tip 2 și depresia majoră.
Persoanele care dormeau mai puțin de 5 ore pe noapte au prezentat asocieri cu un risc crescut pentru 37 de afecțiuni.
Pentru cele mai multe dintre bolile analizate, intervalul asociat cu cel mai mic risc s-a concentrat în jurul a 6-8 ore de somn.
Când vorbim despre un somn bun, primul lucru pe care îl verificăm este de obicei durata: „Câte ore ai dormit?”. Un nou studiu sugerează însă că întrebarea ar putea fi incompletă.
Nu contează doar cât timp petrecem în pat, ci și cum este structurat somnul. Cât timp petrecem în somnul REM, cât ajungem în somnul profund, cât de des ne trezim după ce am adormit și cât de regulat dormim de la o noapte la alta pot fi, de asemenea, importante.
Cercetarea, publicată pe 17 septembrie 2026 în PLOS Medicine, a analizat datele a 95.559 de participanți la UK Biobank, urmăriți timp de aproape nouă ani în medie. Cercetătorii au folosit date obiective obținute cu ajutorul unor accelerometre purtate la încheietura mâinii, nu doar informații declarate de participanți despre propriul somn.
Una dintre cele mai interesante observații a fost legătura dintre durata somnului REM și riscul ulterior de boală.
Pentru fiecare creștere cu 47,6 minute a duratei somnului REM, cercetătorii au observat asocieri cu un risc mai mic de apariție a 83 de boli, din 12 categorii.
Printre acestea s-au numărat:
insuficiența cardiacă;
fibrilația atrială;
boala cardiacă ischemică;
demența;
boala Alzheimer;
parkinsonismul;
scleroza multiplă.
De exemplu, asocierea a fost deosebit de puternică pentru parkinsonism, unde raportul de risc a fost de 0,20, și pentru demență, unde a fost de 0,54. Pentru insuficiența cardiacă, raportul de risc a fost de 0,74.
Important este însă modul în care trebuie interpretate aceste cifre: studiul nu demonstrează că „mai mult REM vindecă” sau previne direct aceste boli. Cercetătorii au identificat asocieri statistice între tiparele de somn și apariția ulterioară a bolilor.
Somnul profund, cunoscut și drept somn cu unde lente, a avut și el o legătură cu sănătatea.
O durată mai mare a somnului profund a fost asociată cu un risc mai mic de apariție a șapte afecțiuni. Printre acestea s-au aflat diabetul de tip 2, depresia majoră, apneea de somn și boala Parkinson.
Pentru diabetul de tip 2, raportul de risc a fost de 0,89, iar pentru tulburarea depresivă majoră de 0,86.
Cu alte cuvinte, două persoane care dorm același număr de ore nu au neapărat același tipar de somn. Una poate petrece o proporție diferită din noapte în somn REM, somn profund sau somn ușor.
Tocmai această „arhitectură” a somnului a fost una dintre componentele urmărite de cercetători.
Durata totală a somnului a avut o relație neliniară cu riscul de apariție a multor boli.
Pentru 86 de fenotipuri de boală, cercetătorii au identificat relații neliniare între durata somnului și riscul ulterior de îmbolnăvire. În cazul a 69 dintre acestea, intervalul asociat cu riscul minim s-a concentrat în jurul a 6-8 ore.
În analiza pe categorii de durată, cercetătorii au comparat persoanele care dormeau sub 5 ore, 5-6 ore, 6-8 ore, 8-9 ore și cel puțin 9 ore.
Au fost identificate 41 de asocieri semnificative cu un risc mai mare de boală față de grupul care dormea 6-8 ore. Dintre acestea, 37 au apărut la persoanele care dormeau mai puțin de 5 ore.
În comparația cu grupul de 6-8 ore, somnul de sub 6 ore a fost asociat, după corecția statistică strictă, cu un risc mai mare pentru mai multe afecțiuni, printre care insuficiența cardiacă, diabetul de tip 2 și boala pulmonară obstructivă cronică.
Nu doar durata și etapele somnului au fost analizate.
Cercetătorii au urmărit și perioada de veghe după adormire, adică timpul petrecut treaz după ce persoana a adormit, precum și neregularitatea somnului de la o noapte la alta.
O perioadă mai lungă de veghe după adormire a fost asociată cu un risc mai mare pentru șase boli, printre care dependența de substanțe psihoactive, abuzul de alcool și osteoartrita.
La rândul său, un somn mai neregulat a fost asociat cu un risc mai mare de dureri abdominale, anxietate și tulburare depresivă majoră.
Astfel, imaginea care se conturează este mai complexă decât simplul calcul al orelor de somn: durata, etapele somnului, fragmentarea și regularitatea par să fie toate componente relevante ale tiparului de somn.
Unul dintre punctele importante ale cercetării este metoda prin care a fost măsurat somnul.
Participanții au purtat accelerometre la încheietură timp de șapte zile și șapte nopți consecutive. Datele au fost apoi analizate cu algoritmul de învățare profundă SleepNet pentru estimarea etapelor somnului și a altor caracteristici.
Această abordare este importantă deoarece oamenii nu își estimează întotdeauna corect somnul. Cercetătorii subliniază că măsurătorile auto-raportate pot avea o corelație slabă cu evaluările obiective, ceea ce face dificilă surprinderea tiparelor reale de somn.
În total, analiza a urmărit legăturile dintre tiparele de somn și 1.049 de rezultate de sănătate, iar după corecția Bonferroni au rămas 156 de asocieri semnificative între tiparele de somn și bolile apărute ulterior.
Rezultatele apar într-un context în care cantitatea și calitatea somnului reprezintă o preocupare importantă în China.
Potrivit celui mai recent raport național privind sănătatea somnului menționat în comunicarea studiului, chinezul mediu chestionat doarme 6,97 ore pe noapte, însă 23% dintre respondenți dorm mai puțin de șase ore. Doar 26% au declarat că au un program de somn regulat, iar tulburările de somn au crescut în timp.
Cifrele oferă un context pentru interesul cercetătorilor față de modul în care somnul din viața reală se leagă de sănătatea pe termen lung.
Autorii studiului susțin că rezultatele oferă dovezi suplimentare pentru asocierea dintre un somn de 6-8 ore și un profil de sănătate mai favorabil la adulții de vârstă mijlocie și vârstnici.
Ei consideră că această asociere ar putea avea legătură și cu o distribuție mai favorabilă a etapelor somnului.
Analiza arată, de asemenea, că pentru majoritatea celor 69 de fenotipuri în care a fost identificat un interval de risc minim, acesta s-a concentrat în jurul celor 6-8 ore.
Rezultatele pot fi tentante pentru cei care își verifică în fiecare dimineață ceasul inteligent și se întreabă dacă au dormit suficient de profund sau au avut destul REM.
Totuși, cercetarea nu demonstrează că o persoană își poate reduce riscul de boală pur și simplu încercând să își mărească artificial o anumită etapă a somnului.
Este vorba despre un studiu observațional, iar autorii precizează că nu poate stabili o relație cauză-efect. Pot exista și alți factori care influențează simultan somnul și sănătatea, chiar dacă analiza a ținut cont de numeroase caracteristici demografice, stil de viață și factori de mediu.
Mesajul cercetării este, prin urmare, mai nuanțat: un somn suficient și regulat, cu o arhitectură favorabilă, este asociat cu un profil de sănătate mai bun decât un somn foarte scurt, fragmentat sau neregulat.
Studiul: Jingsong Luo, Ruiyi Liu, Jie Yin, Wangnan Cao, Shengzhi Sun, Rui Chen, „Accelerometer-derived real-world sleep stages and risk of incident diseases: A UK Biobank cohort study and phenome-wide association analysis”, PLOS Medicine, 17 septembrie 2026. DOI: 10.1371/journal.pmed.1005213.