Mulți oameni aruncă alimente perfect bune imediat ce văd că a trecut data înscrisă pe ambalaj. Însă experții în siguranță alimentară avertizează că aceste etichete nu indică momentul în care produsul devine periculos pentru consum.
Te uiți la data de pe ambalaj și presupui că produsul nu mai este bun? Nu ești singurul.
Un sondaj realizat în 2025 pe peste 2.000 de adulți din Statele Unite a arătat că aproape jumătate dintre participanți nu înțeleg diferențele dintre expresii precum „best by”, „use by”, „sell by”, „best before” sau „expires on”.
Această confuzie are consecințe importante. Oamenii aruncă anual cantități uriașe de alimente care sunt încă bune de consum, contribuind la o risipă alimentară estimată la aproximativ 150 de miliarde de dolari în gospodăriile americane, dar și la impactul asupra mediului.
Potrivit lui Nicole Arnold, profesor asistent și specialist în siguranța alimentară la Universitatea de Stat din Ohio, majoritatea datelor imprimate pe produsele alimentare nu indică siguranța consumului.
„Datele de pe produsele alimentare indică rareori momentul în care alimentele sunt sigure pentru consum”, explică specialistul, conform National Geographic.
În schimb, ele arată perioada în care produsul își păstrează caracteristicile maxime de calitate, precum:
gustul;
aroma;
textura;
culoarea;
valoarea nutritivă.
Cu alte cuvinte, un produs poate să nu mai fie la calitatea optimă după data respectivă, fără să fie automat periculos pentru sănătate.
Experții explică faptul că fiecare formulare are o semnificație diferită:
Indică perioada în care produsul are cea mai bună calitate și cel mai bun gust. Nu reprezintă o dată de siguranță.
Este destinată comercianților și indică perioada în care produsul ar trebui expus la vânzare pentru a asigura o durată optimă de păstrare la cumpărător.
Indică data până la care producătorul garantează calitatea maximă. Excepția importantă este reprezentată de formulele pentru sugari, unde această dată are și rol de siguranță alimentară.
Reprezintă data ambalării produsului.
Arată până când este recomandată congelarea produsului pentru a-și păstra calitatea.
În Statele Unite, Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) impune obligativitatea datei „a se consuma până la” doar pentru formulele de lapte destinate sugarilor.
În rest, regulile diferă de la stat la stat.
Pentru a reduce confuzia și risipa alimentară, în Congresul SUA a fost introdus proiectul de lege Food Date Labeling Act of 2025, care propune folosirea doar a două expresii standard:
„de consumat de preferință până la” - pentru calitate;
„a se consuma până la” - pentru siguranță.
Proiectul este încă în dezbatere.
În cazul unor alimente, respectarea datei este esențială.
Experții recomandă să fie aruncate după expirarea datei:
mezelurile ambalate;
slănina;
crenvurștii;
carnea proaspătă;
carnea de pasăre;
peștele;
fructele de mare.
Motivul este simplu: bacterii precum Listeria, Salmonella sau Escherichia coli (E. coli) se pot multiplica în timp și pot provoca toxiinfecții alimentare grave.
Profesorul Donald W. Schaffner, specialist în știința alimentelor la Universitatea Rutgers, avertizează că aceste bacterii nu pot fi detectate cu ajutorul simțurilor.
„Nu vă puteți baza pe aspect, miros și gust pentru a evalua siguranța, deoarece bacteriile patogene sunt invizibile”, explică acesta.
Pe lângă formulele pentru sugari, și celelalte produse alimentare destinate bebelușilor ar trebui eliminate după expirarea datei.
Potrivit cercetătoarei Sara Morris, specialist în siguranță alimentară și trasabilitate la Institutul Tehnologilor Alimentari, sistemul imunitar al copiilor mici este încă în dezvoltare și nu oferă aceeași protecție ca la adulți.
În cazul produselor lactate există o anumită marjă de siguranță, dacă au fost păstrate constant la frigider, la maximum aproximativ 4°C.
Specialiștii estimează că:
laptele poate fi consumat încă 5-7 zile după data înscrisă;
iaurtul poate rezista 1-2 săptămâni;
brânzeturile tari pot fi consumate chiar și 3-4 săptămâni după data indicată;
untul poate rezista 1-3 luni.
Brânzeturile moi au însă o durată de păstrare mai redusă.
În cazul ouălor, acestea pot fi consumate în siguranță chiar și una-două săptămâni după data de pe ambalaj, cu condiția să fie bine preparate termic.
După deschiderea ambalajului, laptele, iaurtul și brânzeturile devin mai vulnerabile deoarece intră în contact cu:
aerul;
umiditatea;
lumina;
microorganismele din mediu.
Din acest motiv, experții recomandă să verificăm întotdeauna dacă există:
miros neobișnuit;
modificări de culoare;
mucegai;
schimbări evidente de textură.
În cazul produselor uscate, precum:
cereale;
biscuiți;
prăjituri ambalate;
paste;
orez;
condimente;
sosuri;
sucuri;
gustări,
data de pe ambalaj indică în principal calitatea.
„Nu cred că consumul de cereale vechi este dăunător pentru sănătate. Pur și simplu s-ar putea să nu aibă un gust bun”, spune dieteticianul Julia Zumpano, de la Cleveland Clinic.
În aceste situații, mirosul, aspectul și gustul pot fi indicatori utili.
Specialiștii recomandă să nu riști dacă observi:
miros puternic sau neobișnuit;
mucegai;
modificări importante de culoare;
legume înmuiate sau alterate;
nuci ori uleiuri cu miros rânced.
„Când aveți îndoieli, aruncați produsul”, recomandă Nicole Arnold.
Experții recomandă câteva măsuri simple:
pune produsele mai vechi în fața frigiderului sau a cămării și consumă-le primele;
verifică periodic ce ai în frigider;
păstrează frigiderul curat pentru a limita contaminarea alimentelor;
respectă temperatura corectă de refrigerare;
citește întotdeauna eticheta înainte de consum.
În concluzie, data înscrisă pe ambalaj nu trebuie interpretată automat ca o „sentință” pentru orice aliment. Pentru multe produse, ea indică doar perioada de calitate optimă. Totuși, în cazul cărnii, peștelui, mezelurilor și alimentelor destinate sugarilor, respectarea datei de consum rămâne esențială pentru prevenirea toxiinfecțiilor alimentare.