Te simți mai bine și crezi că pericolul a trecut? Nu neapărat. Virusurile care provoacă gripa pot rămâne contagioase pe suprafețele dure de la câteva ore până la două zile, iar o curățenie făcută greșit poate lăsa germenii în urmă.
După o gripă sau o altă infecție respiratorie, primul impuls este să aerisim locuința și să facem curățenie. Însă experții atrag atenția că există o diferență importantă între curățare și dezinfectare, iar aceasta poate influența riscul ca alți membri ai familiei să se îmbolnăvească.
Potrivit specialiștilor, virusurile gripale supraviețuiesc pe mâini doar aproximativ cinci minute, însă pe suprafețe dure, precum clanțele, mesele, întrerupătoarele sau blaturile, pot rămâne contagioase între câteva ore și chiar două zile.
Din acest motiv, Centers for Disease Control and Prevention (CDC) recomandă dezinfectarea locuinței atunci când cineva din casă este bolnav sau există persoane cu sistemul imunitar slăbit. În restul timpului, nu este necesară dezinfectarea permanentă a tuturor suprafețelor.
Mulți folosesc cei doi termeni ca și cum ar însemna același lucru, însă diferența este esențială.
Curățarea îndepărtează murdăria, praful și o parte dintre germeni de pe suprafețe. Dezinfectarea, în schimb, utilizează produse speciale care distrug microorganismele rămase și reduc riscul transmiterii bolilor.
Dr. Chetan Jinadatha, profesor clinic la Texas A&M și cercetător în domeniul răspândirii infecțiilor în spitale, spune că dezinfectarea nu funcționează eficient dacă suprafața este încă murdară.
„Materialul organic prezent poate reduce eficacitatea dezinfectantului, fie prin neutralizarea acestuia, fie prin interferarea cu acțiunea sa”, explică specialistul, conform The Guardian.
Cu alte cuvinte, dacă există urme de grăsime, praf sau alte reziduuri, dezinfectantul nu își poate face treaba corespunzător.
Înainte de aplicarea oricărui dezinfectant, suprafața trebuie spălată.
Maddy Baker, îngrijitoare la o școală din Nebraska, recomandă folosirea unui detergent multifuncțional sau a unui degresant pentru suprafețele foarte murdare.
O alternativă simplă este detergentul de vase amestecat cu apă.
Potrivit acesteia, detergentul de vase este chiar preferabil pentru suprafețele sensibile, care pot fi afectate de substanțele chimice mai agresive.
Pentru ștergere, Baker recomandă cârpele din microfibră, deoarece acestea rețin eficient murdăria și praful în timpul curățării.
Nu orice dezinfectant acționează împotriva tuturor microorganismelor.
Specialiștii recomandă verificarea etichetei produsului înainte de utilizare. În Statele Unite, de exemplu, produsele sunt clasificate de Agenția pentru Protecția Mediului (EPA) în funcție de agenții patogeni pe care îi elimină.
Astfel, produsele incluse pe Lista N sunt destinate eliminării virusului SARS-CoV-2, responsabil de COVID-19, iar alte liste sunt dedicate unor agenți patogeni specifici, precum virusul Ebola.
„Puteți accesa site-ul și vedea care dezinfectanți au acele afirmații specifice privind eliminarea germenilor”, explică dr. Jinadatha.
O greșeală frecventă este amânarea dezinfectării până după vindecare.
Experții spun că, dacă este posibil, suprafețele intens atinse, clanțele, întrerupătoarele, telecomenzile, mesele, telefoanele sau robinetele, ar trebui dezinfectate zilnic pe perioada în care cineva este bolnav.
„Nu știți ce ating și unde răspândesc germenii”, avertizează dr. Jinadatha.
Dr. Jinadatha spune că utilizează frecvent o soluție standard pe bază de înălbitor pentru eliminarea bacteriilor și a altor germeni.
Dacă se optează pentru această metodă, produsul trebuie să aibă o concentrație de 5-10%, iar soluția se diluează într-un raport de 1 parte înălbitor la 10 părți apă.
După aplicare, soluția trebuie lăsată să acționeze între 3 și 5 minute, înainte de a fi îndepărtată, conform recomandărilor specialistului.
Una dintre cele mai frecvente erori este ștergerea imediată a suprafeței după pulverizarea dezinfectantului.
„Aceste dezinfectante nu ucid la contact”, spune dr. Jinadatha.
Fiecare produs are un timp de acțiune, adică perioada în care suprafața trebuie să rămână umedă pentru ca substanța să distrugă microorganismele.
„Dacă este vorba de cinci minute, atunci sunt cinci minute. Când oamenii usucă imediat suprafața după pulverizare, practic nu obțin nicio acțiune dezinfectantă”, explică specialistul.
Acest detaliu este esențial, deoarece multe persoane aplică produsul și îl șterg imediat, crezând că astfel curăță mai bine.
Timpul necesar pentru dezinfectare diferă în funcție de produs și de microorganismul vizat.
De exemplu, anumite virusuri, precum norovirusul, pot necesita un timp de contact mai mare decât virusul care provoacă COVID-19.
De aceea, experții recomandă citirea cu atenție a etichetei înainte de utilizare și respectarea instrucțiunilor producătorului privind diluția, modul de aplicare și timpul de acțiune.
Respectarea acestor pași simpli poate reduce semnificativ riscul ca germenii să rămână în locuință și să provoace noi îmbolnăviri în familie. O curățenie făcută corect nu înseamnă doar o casă care arată bine, ci și una mai sigură pentru sănătatea celor care locuiesc în ea.