Persoanele care se confruntă cu dureri de cap și oboseală la luni după o comoție cerebrală ar putea avea, în viitor, un instrument care să le avertizeze cu o zi înainte de apariția simptomelor.
Avertizare cu 24 de ore înainte: un model de inteligență artificială a reușit să estimeze riscul apariției unor dureri de cap moderate până la severe și al oboselii în ziua următoare.
Semnale măsurate în corp: cercetătorii au analizat ritmul cardiac, temperatura pielii și tensiunea din mușchiul trapez.
Studiu pe 20 de persoane: participanții cu simptome persistente după comoție cerebrală au fost monitorizați timp de 28 de zile.
Tehnologia nu este încă pregătită pentru utilizarea pe scară largă: rezultatele sunt promițătoare, dar sunt necesare studii mai ample pentru a verifica precizia predicțiilor și utilitatea alertelor în viața de zi cu zi.
O durere de cap puternică sau o stare de oboseală care apare aparent fără avertisment poate da peste cap întreaga zi. Pentru persoanele care continuă să aibă simptome după o comoție cerebrală, problema este cu atât mai dificilă: activitățile obișnuite, munca, școala și întâlnirile cu prietenii pot deveni greu de gestionat atunci când nu știu cum se vor simți a doua zi.
Un studiu publicat în revista Journal of Head Trauma Rehabilitation aduce în discuție o posibilă soluție: folosirea inteligenței artificiale pentru a recunoaște semnalele fiziologice care preced aceste simptome. Ideea este ca, pe viitor, o aplicație sau un ceas inteligent să poată trimite o avertizare înainte ca durerea de cap ori oboseala să apară.
Cercetarea a fost realizată de specialiști de la Centrul Norvegian pentru Cercetarea Cefaleei (NorHead), în colaborare cu Departamentul de Reabilitare al Spitalului St. Olavs din Norvegia. Deocamdată, rezultatele demonstrează că metoda merită investigată în continuare, nu că există deja un dispozitiv capabil să prezică sigur aceste episoade.
Pentru unele persoane, simptomele unei comoții cerebrale nu dispar odată cu trecerea primelor zile de la accidentare. Durerile de cap și oboseala pot continua să le afecteze viața chiar și după o perioadă îndelungată.
Cercetătorii au pornit de la ideea că aceste manifestări nu apar întotdeauna la întâmplare. Schimbările din organism ar putea urma anumite tipare, care devin vizibile atunci când sunt urmărite în mod constant.
„Există indicii puternice că simptomele resimțite a doua zi nu apar în mod aleatoriu la persoanele care se confruntă cu probleme persistente post-comoție cerebrală”, explică Antonios Danelakis, cercetător la Departamentul de Informatică al Universității Norvegiene de Știință și Tehnologie (NTNU) și la NorHead.
Potrivit acestuia, inteligența artificială poate fi antrenată să identifice astfel de tipare pornind de la datele fiziologice colectate de-a lungul timpului.
Practic, în loc să analizeze doar cum se simte o persoană în momentul respectiv, sistemul încearcă să observe relațiile dintre măsurătorile corpului și simptomele care apar ulterior. Dacă anumite schimbări sunt asociate în mod repetat cu o zi mai dificilă, modelul poate învăța să recunoască această asociere.
Studiul a inclus 20 de persoane care prezentau simptome persistente după o comoție cerebrală. Timp de 28 de zile, participanții și-au înregistrat zilnic simptomele și au efectuat măsurători fiziologice.
Cercetătorii au urmărit trei indicatori:
Ritmul cardiac, pentru a observa variațiile activității inimii.
Temperatura pielii, un parametru fiziologic care poate fi monitorizat în timp.
Tensiunea musculară, măsurată la nivelul mușchiului trapez, situat în zona dintre umeri, ceafă și partea superioară a spatelui.
Aceste date au fost analizate împreună cu înregistrările zilnice ale simptomelor, astfel încât modelele să poată identifica posibile legături între starea organismului și manifestările din ziua următoare.
Este important de precizat că studiul nu arată că una dintre aceste măsurători provoacă durerile de cap sau că fiecare persoană va prezenta aceleași semnale înaintea unui episod. Scopul a fost identificarea unor tipare individuale care ar putea ajuta la anticiparea simptomelor.
Cercetătorii au comparat două abordări: un model de bază de inteligență artificială, care poate fi adaptat pentru sarcini diferite, și un model mai tradițional de învățare automată.
Modelul de bază a obținut cele mai bune rezultate atunci când a fost folosit pentru a prezice zilele în care participanții urmau să aibă dureri de cap moderate până la severe, în următoarele 24 de ore. Ulterior, cercetătorii au investigat dacă aceeași abordare putea fi folosită și pentru anticiparea zilelor marcate de oboseală.
Rezultatele au indicat o precizie moderată până la bună, ceea ce sugerează că există suficiente informații în datele fiziologice pentru ca sistemul să învețe anumite tipare.
Asta nu înseamnă însă că inteligența artificială poate spune cu certitudine când va începe o durere de cap. O predicție poate fi greșită, iar performanța obținută într-un grup restrâns de participanți nu garantează aceleași rezultate în cazul altor pacienți.
De asemenea, deși modele de bază similare stau la baza unor sisteme de inteligență artificială cunoscute, precum modelele lingvistice mari, cercetarea nu a testat ChatGPT sau Claude pentru a prezice durerile de cap. Studiul a evaluat un model destinat analizei datelor fiziologice.
Pentru o persoană care trăiește cu simptome post-comoționale, posibilitatea de a afla din timp că ziua următoare ar putea fi mai dificilă ar putea face diferența în organizarea activităților.
De exemplu, o astfel de avertizare i-ar putea permite să își adapteze programul de lucru, să își planifice perioade de odihnă sau să evite aglomerarea zilei cu activități solicitante. În loc să fie luată prin surprindere de apariția simptomelor, persoana ar avea mai mult timp să se pregătească.
O eventuală aplicație ar putea oferi informații utile și specialiștilor care urmăresc evoluția pacienților. Datele colectate în timp ar putea ajuta la înțelegerea variațiilor simptomelor și la discutarea unor strategii individualizate de gestionare a acestora.
Aceste beneficii sunt însă, deocamdată, posibilități pentru viitor. Studiul nu a demonstrat încă faptul că folosirea alertelor reduce efectiv durerile de cap, îmbunătățește recuperarea sau crește participarea la activitățile zilnice.
Problema simptomelor persistente după o comoție cerebrală poate avea consecințe importante asupra vieții cotidiene. Potrivit informațiilor prezentate de echipa de cercetare, studii recente arată că mai mult de una din cinci persoane poate avea simptome care continuă la peste trei luni după accidentare.
Aceste manifestări pot afecta starea generală de bine și capacitatea de a participa la activități sociale, de a lucra sau de a merge la școală.
În Norvegia, peste 17.000 de persoane se prezintă anual la clinici de urgență sau la departamentele de urgență ale spitalelor cu leziuni minore la cap, potrivit lui Antonios Danelakis. Cercetătorul precizează că numărul real ar putea fi cel puțin dublu dacă sunt incluse persoanele care se adresează medicilor de familie și cele care nu solicită imediat asistență medicală.
Nu toate persoanele care suferă o comoție cerebrală vor dezvolta simptome persistente, iar studiul nu a urmărit să estimeze riscul individual de a avea astfel de complicații. Cercetarea s-a concentrat asupra unui grup care avea deja manifestări de durată și asupra posibilității de a anticipa variațiile acestora.
Deși rezultatele sunt încurajatoare, cercetătorii subliniază că mai sunt necesari câțiva pași înainte ca această abordare să poată fi folosită în mod obișnuit de pacienți.
În primul rând, modelul trebuie testat pe un număr mult mai mare de persoane și pe perioade mai lungi. Un sistem care funcționează într-un grup de 20 de participanți trebuie evaluat în continuare pentru a se stabili cât de bine se comportă în situații reale și la pacienți cu caracteristici diferite.
În al doilea rând, capacitatea de predicție trebuie transformată într-un instrument practic. Asta presupune integrarea alertelor în aplicații sau în dispozitive digitale și verificarea utilității lor împreună cu persoanele care ar urma să le folosească.
Cercetătorii atrag atenția și asupra protejării datelor personale. Informațiile despre ritmul cardiac, temperatura pielii, simptome și alte măsurători fiziologice trebuie colectate și utilizate în condiții care respectă cerințele de confidențialitate, securitate și reglementare.
Echipa NorHead a actualizat deja aplicația utilizată în cercetare și intenționează să înceapă un nou studiu în primăvara anului 2027. Obiectivul este recrutarea a cel puțin 200 de pacienți cu simptome post-comoționale persistente, pentru a colecta un volum mai mare de date și a continua evaluarea metodei.
Pentru moment, mesajul principal al cercetării este că organismul ar putea oferi indicii măsurabile despre simptomele care urmează. Dacă aceste tipare vor putea fi identificate suficient de precis și în afara studiilor restrânse, o tehnologie care astăzi se află în faza de testare ar putea ajuta, în viitor, pacienții să își organizeze mai bine zilele.
Sursa studiului: Antonios Danelakis și colab., Foundation Model Forecasting of Headache Days in People With Persisting Postconcussion Symptoms, revista Journal of Head Trauma Rehabilitation, 2026. DOI: 10.1097/HTR.0000000000001206.
Amețeala la ridicare poate fi un simptom inofensiv, dar dacă apare des sau este însoțită de alte simptome, nu o ignora.
Te simți epuizat(ă) după fiecare masă? Nu ești singur(ă)! Iată de ce.
De ce ai senzația că ți se ridică părul pe cap. Ce ascunde, de fapt, acest sentiment.
Revoluție în screening-ul pentru HPV: testele cu tampoane vaginale, la fel de precise ca examenul cu specul.