O descoperire recentă a oamenilor de știință sugerează că tensiunea arterială crescută ar putea avea o cauză cerebrală, fără legătură directă cu stresul, greutatea corporală sau alimentația. Cercetătorii din Noua Zeelandă susțin că o zonă specifică a trunchiului cerebral joacă un rol-cheie în apariția hipertensiunii.
Regiunea lateral parafacială este un grup de neuroni localizat în trunchiul cerebral. Aceasta controlează funcții automate esențiale, precum respirația, digestia și ritmul cardiac. Zona se activează și în timpul râsului, efortului fizic sau tusei, deoarece coordonează expirațiile forțate.
Potrivit noilor date, această regiune are și capacitatea de a influența diametrul vaselor de sânge, ceea ce duce la creșterea tensiunii arteriale.
În cadrul studiului, publicat în revista Circulation Research, oamenii de știință au analizat efectele activării și inhibării acestei regiuni la șobolani. Atunci când neuronii din zona lateral parafacială au fost stimulați, tensiunea arterială a crescut. Când activitatea neuronală a fost blocată, valorile tensiunii au revenit la nivel normal.
Dr. Julian Paton, fiziolog la Universitatea din Auckland și coordonatorul cercetării, afirmă că această zonă cerebrală este hiperactivă în cazurile de hipertensiune și că dezactivarea ei a normalizat tensiunea arterială în modelele de laborator, potrivit Daily Mail.
Studiul arată că regiunea lateral parafacială influențează sistemul nervos simpatic, responsabil de reacția "luptă sau fugi". Activarea acestui sistem determină contractarea vaselor de sânge, ceea ce duce la creșterea presiunii arteriale.
Cercetătorii au observat că inhibarea neuronilor a relaxat pereții vaselor, fără a afecta respirația normală a animalelor.
Deși cercetarea a fost realizată pe animale, rezultatele deschid calea către tratamente noi pentru hipertensiune, axate pe reglarea activității nervoase din creier. Specialiștii caută acum metode sigure pentru a studia această regiune la oameni.
Nu este clar ce procent din cazurile de hipertensiune se leagă de acest mecanism cerebral, însă descoperirea susține ideea că boala nu este cauzată exclusiv de factori de stil de viață.
Hipertensiunea arterială este cea mai frecventă afecțiune cronică în Statele Unite. Aproximativ 120 de milioane de adulți suferă de această problemă, conform CDC. Boala crește riscul de accident vascular cerebral, infarct, demență și alte afecțiuni grave.
Medicii recomandă în continuare tratamente medicamentoase, activitate fizică regulată, alimentație echilibrată și menținerea unei greutăți sănătoase. Noile descoperiri sugerează însă că, în viitor, creierul ar putea deveni o țintă importantă în controlul tensiunii arteriale.
Cercetări anterioare au indicat că hipotalamusul, o altă regiune cerebrală, influențează tensiunea arterială prin reglarea sistemului nervos simpatic. Dezechilibrele la nivelul proteinelor care controlează activitatea acestei zone pot favoriza hipertensiunea și bolile cardiovasculare.
Împreună, aceste studii întăresc ideea că hipertensiunea este o boală complexă, cu origini care depășesc factorii tradiționali cunoscuți.
Simptomul surprinzător al infarctului pe care majoritatea femeilor îl ignoră. Nu este vorba de durerea în piept.
Boala extrem de frecventă care se comportă ca o tumoră. Macină tot corpul până îl distruge.
Boala gravă la care ești expus dacă ești născut după ACEST AN. Riscurile pot fi mortale.