Cum scapi de fisurile anale și când devine necesară operația

fisuri anale - FOTO: Magnific

Fisura anală este o problemă medicală frecventă, dar adesea trecută sub tăcere din cauza jenei. Deși provoacă un disconfort intens, vestea bună este că majoritatea cazurilor se vindecă prin măsuri simple, fără intervenție chirurgicală.

Acest ghid detaliază aspectele esențiale ale afecțiunii, pe baza protocoalelor clinice recunoscute la nivel internațional, inclusiv cele ale Mayo Clinic.

Ce este o fisură anală?

O fisură anală reprezintă o mică ruptură sau tăietură în mucoasa care căptușește anusul. Această leziune expune mușchiul sfincterului anal, ceea ce provoacă spasme dureroase și îngreunează procesul de vindecare spontană.

Afecțiunea clasificată în două categorii:

  • Acută: O ruptură recentă, care are un aspect similar unei tăieturi de hârtie. Se vindecă, de regulă, în maximum 6 săptămâni.
  • Cronică: O leziune care persistă mai mult de 6 săptămâni. Aceasta prezintă margini ridicate și cicatrizate și necesită adesea tratament medical specific.

Cum recunoști fisurile anale

Conform specialiștilor de la Mayo Clinic, simptomele unei fisuri anale sunt specifice și greu de ignorat:

  • Durere ascuțită în timpul defecației, care poate persista de la câteva minute până la câteva ore după eliminarea scaunului.
  • Sânge roșu aprins pe hârtia igienică sau în vasul de toaletă.
  • Mâncărime sau iritație persistentă în zona perianală.
  • O fisură vizibilă în pielea din jurul anusului.
  • O mică umflătură sau o marscă cutanată (pliu de piele) în apropierea rupturii, semn specific pentru formele cronice.

Cauze frecvente și factori de risc

Fisurile anale apar cel mai des în urma unor traumatisme locale. Printre cele mai comune cauze se numără:

  • Eliminarea unor scaune mari, tari sau uscate (asociată direct cu constipația cronică).
  • Diareea cronică sau episoadele repetate de scaune moi.
  • Nașterea pe cale naturală, din cauza presiunii crescute pe zona perineală.
  • Practicarea sexului anal.
  • O hipertonie (tensiune prea mare) a mușchiului sfincterului anal intern.

În cazuri mai rare, fisurile anale recurente sau multiple pot indica afecțiuni subiacente mai grave, cum ar fi Boala Crohn, colita ulcerativă, cancerul anal sau anumite infecții cu transmitere sexuală (SIDA, sifilis).

Diagnostic și opțiuni de tratament

Medicul specialist (proctolog sau gastroenterolog) stabilește diagnosticul printr-o examinare vizuală simplă a zonei anale.

1. Tratamentul conservator

Majoritatea fisurilor anale acute se vindecă în câteva săptămâni printr-o abordare non-invazivă:

  • Suplimentarea fibrelor: Consumul de fructe, legume și cereale integrale reduce constipația.
  • Hidratarea optimă: Apa menține scaunele moi și ușor de eliminat.
  • Băile de șezut: Cufundarea zonei pelvine în apă caldă timp de 10-15 minute, de 2-3 ori pe zi, relaxează sfincterul și calmează durerea.

2. Tratamentul medicamentos

Pentru relaxarea sfincterului, medicii recomandă adesea unguentul cu nitroglicerină (0.2%), un produs care mărește fluxul liniar de sânge în zona afectată și favorizează astfel o vindecare rapidă a leziunii.

În paralel, pacientul poate utiliza creme cu anestezic pe bază de lidocaină cu scopul de a ameliora durerea; acestea se aplică local, înainte de scaun, și reduc direct disconfortul acut.

Pentru cazurile mai dificile, injecțiile cu toxină botulinică asigură o paralizare temporară a mușchiului, o soluție care relaxează sfincterul anal pentru câteva luni și oferă timpul necesar ca fisura să se închidă complet.

3. Tratamentul chirurgical

Pentru fisurile cronice care rezistă la tratamentele de mai sus, standardul de aur este sfincterotomia internă laterală. Această procedură chirurgicală minoră constă în secționarea unei porțiuni reduse din mușchiul sfincterului anal. Intervenția reduce spasmul, elimină durerea definitiv și permite vindecarea completă a țesutului în peste 90% din cazuri.

Cum eviți recidiva fisurilor anale

Odată vindecată, o fisură anală poate reapărea dacă factorii declanșatori persistă. Iată regulile de aur pentru prevenție:

  • Nu amâna momentul: Mergi la toaletă imediat ce apare senzația de defecație. Amânarea duce la deshidratarea scaunului în colon.
  • Evită efortul intens: Nu te forța în timpul scaunului, deoarece această presiune suplimentară fisurează mucoasa.
  • Igiena blândă: Curăță zona cu apă caldă sau șervețele umede fără alcool și fără parfum. Evită hârtia igienică aspră.
  • Menține un stil de viață activ: Activitatea fizică regulată stimulează tranzitul intestinal normal.

Când este necesară vizita de urgență la medic?

Deși sângerarea rectală este un simptom tipic pentru fisura anală, ea reprezintă și un semnal de alarmă pentru alte boli digestive, inclusiv pentru cancerul colorectal. Programarea unei consultații medicale devine obligatorie dacă observi sângerări repetate, dureri care nu cedează după tratamentul acasă sau febră.

Articole similare