Organismul uman trece printr-o serie de schimbări importante în timpul zborului. Specialiștii explică de ce un drum aparent banal poate deveni solicitant pentru corp și ce poți face pentru a reduce riscurile.
În orice moment, sute de mii de oameni se află la bordul unor aeronave. Pentru marea majoritate, călătoria decurge fără incidente. Totuși, pentru unii pasageri, modificările produse de mediul din cabină pot declanșa probleme medicale neașteptate.
Pe măsură ce călătoriile aeriene devin tot mai accesibile și mai frecvente, cresc și situațiile de urgență raportate la bord. Un studiu publicat anul trecut arată că un zbor din 212 se confruntă cu o urgență medicală, comparativ cu unul din 604 zboruri, cât se estima în 2013.
Aceste incidente variază de la tăieturi, lovituri și stări de rău până la afecțiuni grave, precum infarctul miocardic.
Una dintre cele mai importante provocări pentru corp este presiunea din cabină.
Deși avionul zboară la altitudini de peste 10.000 de metri, cabina este presurizată astfel încât organismul să simtă o altitudine de aproximativ 2.400 de metri (8.000 de picioare) deasupra nivelului mării.
Această diferență afectează în special organele și sistemele care conțin gaze, precum:
plămânii;
intestinele;
sinusurile;
urechile.
În același timp, cantitatea de oxigen disponibilă pentru organism scade. Aerul conține în continuare aproximativ 21% oxigen, însă, din cauza presiunii reduse, corpul primește echivalentul a doar 15% oxigen, comparativ cu nivelul mării.
Pentru a compensa, organismul reacționează imediat:
respirăm mai des;
inima bate mai repede;
circulația încearcă să transporte mai eficient oxigenul către țesuturi.
O persoană sănătoasă poate nici să nu observe aceste schimbări. Însă pentru cei care suferă de BPOC, hipertensiune pulmonară sau alte boli cardiace și pulmonare, acestea pot deveni problematice.
Puțini pasageri realizează cât de uscat este aerul din cabină.
Umiditatea extrem de scăzută usucă:
pielea;
ochii;
nasul;
gâtul.
Mai mult decât atât, organismul pierde apă într-un ritm surprinzător: până la 360 de mililitri pe oră în timpul zborului.
Această pierdere de lichide îngroașă sângele, ceea ce obligă inima să depună un efort suplimentar pentru a-l pompa în organism.
În plus, sângele mai vâscos poate favoriza apariția trombozei venoase profunde, mai ales la persoanele care stau nemișcate multe ore.
Leșinul reprezintă una dintre cele mai frecvente urgențe medicale la bord, fiind prezent în aproximativ o treime dintre incidentele raportate.
Explicația este simplă. După o perioadă lungă petrecută pe scaun, ridicarea bruscă în picioare poate determina acumularea sângelui în membrele inferioare. Astfel, pentru câteva momente ajunge mai puțin sânge la creier, fenomen cunoscut drept hipotensiune posturală, conform Medical Xpress.
Situația este agravată de:
deshidratare;
consumul de alcool;
aerul uscat din cabină.
Specialiștii atrag atenția că alcoolul produce efecte mai puternice la altitudine, iar combinația dintre băuturile alcoolice și lipsa lichidelor reprezintă rețeta perfectă pentru apariția amețelilor și a leșinului.
Dacă ai observat că în timpul zborului apar mai multe balonări sau flatulențe, nu este doar o impresie.
În timpul digestiei se formează gaze, iar odată cu reducerea presiunii atmosferice acestea se dilată.
Specialiștii spun că gazele intestinale pot ajunge la un volum de până la patru ori mai mare decât în mod normal.
Fenomenul este cunoscut chiar sub numele de „expulzarea flatulențelor la altitudine mare”.
Anumite alimente favorizează și mai mult acest proces, printre care:
fasolea;
broccoli;
varza;
ceapa;
lintea;
carnea roșie;
produsele care conțin gluten, la persoanele sensibile.
De regulă, acest fenomen este doar neplăcut și nu reprezintă un pericol medical.
Există însă și situații extreme. În 2023, un zbor care plecase din Atlanta spre Spania a fost nevoit să se întoarcă după ce un pasager a suferit un episod sever de diaree, contaminând culoarul aeronavei.
Evenimentele cardiovasculare sunt rare în timpul zborurilor, însă atunci când apar au un prognostic mai grav decât la sol.
Majoritatea deceselor produse în timpul zborului sunt cauzate de evenimente cardiace.
Explicațiile sunt multiple:
echipamentele medicale disponibile la bord sunt limitate;
nu există întotdeauna personal medical printre pasageri;
accesul rapid la un spital este imposibil până la aterizare.
Același lucru este valabil și în cazul accidentelor vasculare cerebrale, unde fiecare minut contează.
Medicii recomandă câteva măsuri simple care pot face diferența, mai ales în cazul zborurilor lungi:
bea suficientă apă înainte și în timpul zborului;
evită sau limitează consumul de alcool;
ridică-te și mergi câteva minute la fiecare două-trei ore pentru a stimula circulația;
respectă programul de administrare a medicamentelor, chiar dacă schimbi fusul orar.
De asemenea, persoanele care au suferit recent intervenții chirurgicale, tratamente stomatologice sau au practicat scufundări trebuie să fie prudente.
După scufundări, specialiștii recomandă, în general, un interval de cel puțin 48 de ore înainte de zbor, deoarece schimbările de presiune pot favoriza apariția complicațiilor cauzate de gazele rămase în organism.
Deși incidentele medicale pot părea dramatice, nu toate impun devierea zborului.
Decizia finală aparține comandantului aeronavei și este luată în urma consultării echipajului, a medicilor aflați la bord, dacă există, precum și a serviciilor medicale specializate de la sol.
Pentru cei mai mulți pasageri, zborul rămâne o experiență sigură. Totuși, cunoașterea modului în care corpul reacționează la altitudine și respectarea unor măsuri simple de prevenție pot reduce considerabil riscul apariției unor probleme de sănătate în timpul călătoriei.