Diabetul de tip 1: cum poate fi descoperit devreme și prevenit. Medicii arată care e vârsta la care trebuie făcut testul

Experții Asociației Europene pentru Studiul Diabetului (EASD) recomandă acum screening-ul general al populației pentru detectarea timpurie a diabetului de tip 1 (T1D), începând de la vârsta de 2-4 ani. Această măsură ar putea preveni complicațiile severe și ar permite intervenții timpurii pentru copii cu risc crescut.

De ce este necesar screening-ul general

Doar aproximativ 15% dintre copiii care dezvoltă T1D au un membru de familie cu această afecțiune, explică Dr. Anette-Gabriele Ziegler, director al Institutului de Cercetare a Diabetului din München. Aceasta înseamnă că identificarea timpurie a majorității copiilor afectați necesită screening-ul întregii populații.

T1D este o boală autoimună care evoluează în trei etape:

• Etapa 1: prezența a două sau mai multe autoanticorpi izletari (IAb), dar glicemia este normală.
• Etapa 2: autoimunitate și disglucozie, fără simptome evidente.
• Etapa 3: diabet tip 1 clinic, cu hiperglicemie pronunțată și necesitate de insulină.

Rata de progresie către etapa 3 este de aproximativ 44% în 5 ani pentru copiii aflați în etapa 1 și 75% pentru cei din etapa 2.

Recomandările EASD pentru screening

EASD recomandă ca testarea IAb să fie oferită întregii populații unde infrastructura permite acest lucru. Sugestiile principale sunt:

• Începerea testării la vârsta de 2-4 ani.
• Retestarea la 6-8 ani și între 10-15 ani dacă rezultatul inițial este negativ.
• Testarea adolescenților care nu au fost testați anterior.

Confirmarea rezultatelor pozitive și monitorizarea copiilor cu T1D în stadii incipiente.

"Este esențial să existe infrastructură pentru confirmarea rezultatelor și monitorizarea copiilor cu diabet în stadii incipiente, inclusiv trasee clare între îngrijirea primară și specializată", precizează panoul EASD.

Beneficiile și riscurile screening-ului

Avantaje

• Monitorizarea metabolică timpurie pentru a preveni cetoacidoza diabetică.
• Acces la terapii care pot modifica evoluția bolii, precum teplizumab.
• Posibilitatea de a participa la studii clinice pentru noi tratamente.

Riscuri și cum pot fi reduse

• Anxietate crescută sau rezultate fals pozitive.
• Falsa siguranță după un test negativ.
• Stigmatizare asociată diagnosticului precoce.

Experții subliniază că aceste riscuri pot fi reduse prin consiliere și comunicare adecvată a rezultatelor.

Costuri și provocări logistice

Implementarea screening-ului la nivel populațional poate fi dificilă în țări cu sisteme de sănătate fragmentate, cum este cazul Statelor Unite, subliniază Dr. Timothy J. Lyons.

Este necesară confirmarea testelor pozitive, ceea ce implică timp și resurse.

Integrarea screening-ului în clinicile de vaccinare sau în controalele periodice poate reduce costurile și crește accesul.

Analize recente sugerează că screening-ul timpuriu poate fi cost-eficient, mai ales prin reducerea incidenței cetoacidozei diabetice. Disponibilitatea viitoare a mai multor medicamente care modifică evoluția bolii ar putea îmbunătăți și mai mult raportul cost-beneficiu.

Implementarea și echitatea accesului

Președinta EASD, Chantal Mathieu, subliniază că testarea IAb trebuie să fie accesibilă tuturor copiilor, indiferent de statut socioeconomic, etnie sau locație. Furnizorii de servicii medicale trebuie să fie instruiți corespunzător pentru comunicarea rezultatelor și pentru gestionarea recomandărilor de urmat.

"Testarea trebuie să promoveze echitatea și să fie însoțită de rambursare adecvată pentru serviciile implicate", spune Mathieu.

Screening-ul timpuriu pentru diabetul de tip 1 poate transforma modul în care boala este detectată și tratată, oferind copiilor și familiilor șansa unei intervenții preventive și unei vieți mai sănătoase.