Aceste alimente prezente pe mesele multora dintre noi ne distrug ficatul și creierul. De altfel, perturbă și producția de insulină.
Vezi și: Seleniul, compusul esențial din nucile braziliene care menține sănătatea inimii. Previne și artrita
Un studiu recent a descoperit că o dietă bogată în calorii, consumată pe o perioadă de 5 zile, a dus la acumularea de grăsime în ficat și la disfuncții ale acțiunii insulinei în creierul bărbaților cu o greutate corporală sănătoasă.
Efectele s-au menținut chiar și după revenirea la o dietă normală. Cercetătorii sugerează că sensibilitatea creierului la insulină s-ar putea adapta la schimbările din alimentație înainte de apariția creșterii în greutate, ceea ce ar putea contribui la dezvoltarea obezității.
În organismul uman, semnalizarea insulinei în creier controlează apetitul și consumul de alimente. În cazurile de rezistență la insulină, această reglare este compromisă, ceea ce duce la acumularea de grăsime viscerală, metabolism defectuos și recâștigarea rapidă a grăsimii după schimbări de stil de viață.
Cercetătorii au examinat efectul unei intervenții alimentare de 5 zile cu un regim bogat în calorii, ce includea gustări ultraprocesate, asupra acțiunii insulinei în creier, compoziției corporale de grăsime și sensibilității periferice la insulină.
Au fost recrutați 29 de bărbați cu vârste cuprinse între 19 și 27 de ani și un indice de masă corporală între 19 și 25. 18 participanți au fost asignați grupului cu dietă bogată în calorii, iar 11 participanți au constituit grupul de control, cu o dietă obișnuită.
Participanții din grupul cu dietă bogată în calorii au consumat un surplus de 1500 kcal pe zi timp de 5 zile consecutive, iar apoi au revenit la dieta lor normală pentru încă 7 zile, înainte de a se efectua un al doilea control. Efectele asupra creierului și grăsimii hepatice au fost evaluate cu ajutorul imagisticii prin rezonanță magnetică, potrivit Medscape.
Alimente - FOTO: Freepik
Conținutul de grăsime din ficat a crescut semnificativ în grupul cu dietă bogată în calorii la prima vizită de follow-up (P = .005), însă nu au fost observate astfel de efecte în grupul cu dietă obișnuită. Nu s-au înregistrat diferențe semnificative în ceea ce privește greutatea corporală, sensibilitatea periferică la insulină sau markerii inflamatori între cele două grupuri.
După 5 zile de dietă bogată în calorii, participanții au avut o activitate mai mare a insulinei în anumite părți ale creierului. După o săptămână de dietă normală, aceleași persoane au avut o activitate mai scăzută a insulinei în alte zone ale creierului.
Scăderea sensibilității la insulină în aceste zone a fost legată de ce au mâncat, în special de carbohidrați, grăsimi și acizi grași.
De asemenea, cei care au consumat mai multe gustări ultraprocesate au avut o reacție mai scăzută la recompense și o reacție mai mare la pedepse, în comparație cu cei care nu au consumat astfel de gustări.
"Arătăm că supraalimentarea pe termen scurt cu gustări ultraprocesate și bogate în calorii poate declanșa acumularea de grăsime în ficat și disfuncții temporare ale acțiunii insulinei în creier, efecte care persistă și după perioada de dietă cu calorii mari", au declarat autorii studiului.
Una dintre limitările majore ale acestui studiu a fost dimensiunea mică a eșantionului. Sensibilitatea insulinei la nivelul întregului corp nu a fost evaluată prin metoda de referință (clampă euglicemică hiperinsulinemică).
De asemenea, studiul a inclus doar participanți de sex masculin, ceea ce face neclară extinderea acestor rezultate asupra femeilor, având în vedere diferențele de sex în ceea ce privește acțiunea insulinei asupra apetitului, metabolismului și memoriei, care depind parțial de ciclul menstrual.
Asta îți schimbă totul în sănătatea intestinului. Descoperirea care te va surprinde complet. Reface flora intestinală.
Cancerul care se răspândește alarmant. Nu există niciun avertisment.
Așa poți să previi unul din cele mai mortale tipuri de cancer.
Acest tip de cancer se poate moșteni. Primele două generații sunt cele mai afectate.
