Complicația letată la care sunt expuși diabeticii. De ce nu funcționează tratamentul.
Pentru mulți pacienți cu diabet de tip 1, administrarea insulinei este o luptă zilnică pentru menținerea glicemiei sub control. Însă, ceea ce mulți nu știu este că această boală autoimună poate ascunde un pericol și mai mare, iar complicațiile devin inevitabile
Diabetul de tip 1, cunoscut ca o afecțiune autoimună, poate ascunde o amenințare tăcută: diabetul dublu. Când pacienții cu T1D dezvoltă rezistență la insulină, asemănător diabetului de tip 2, riscurile pentru sănătate se dublează, punându-i într-un pericol major de complicații grave, precum atacuri de cord, accident vascular sau insuficiență renală. Această combinație letală necesită o abordare urgentă și corectă a tratamentului.
Pacienții cu diabet de tip 1 (T1D), care prezintă factori de risc precum obezitatea și hipertensiunea, pot dezvolta rezistență la insulină în timp, o caracteristică specifică diabetului de tip 2 (T2D). Această condiție, cunoscută sub numele de diabet dublu, combină trăsăturile T1D și T2D, punând pacienții într-un risc crescut de complicații severe.
"Aproape un sfert dintre pacienții cu T1D dezvoltă sindrom metabolic", a spus Thomas Haak, MD, medic-șef la Centrul de Diabet Bad Mergentheim, Germania, și fost președinte al Societății Germane de Diabet (DDG), în cadrul congresului "Innere Medizin fachübergreifend — Diabetologie grenzenlos" organizat pe 7 și 8 februarie la München, potrivit Medscape.
Haak subliniază importanța tratamentului adecvat pentru această afecțiune.
"Diabetul dublu există și necesită un tratament corespunzător", a adăugat Haak.
Pacienții cu T1D prezintă frecvent niveluri crescute ale trigliceridelor și hipertensiune arterială, iar femeile sunt afectate mai des decât bărbații. Această combinație dublează riscul de boli coronariene și crește riscul de accident vascular cerebral, picior diabetic și nefropatie.
Pacienții cu T1D trebuie să administreze insulină pe tot parcursul vieții pentru a controla nivelurile glicemiei. Haak a explicat că primul semn al rezistenței la insulină la pacienții cu T1D este necesitatea unei doze de insulină care depășește 100 de unități pe zi.
Diagnosticarea diabetului dublu se realizează prin evaluarea prezentării clinice a T1D, măsurarea nivelurilor de C-peptid în sânge și luarea în considerare a istoricului familial. Parametrii clinici relevanți includ obezitatea, indicele de masă corporală (IMC), circumferința taliei și sindromul metabolic, în special nivelurile de trigliceride și hipertensiune arterială.
Potrivit ghidului S3 al DDG din 2023 privind managementul T1D, mai mult de jumătate dintre pacienții cu T1D au un IMC > 25. Prevalența sindromului metabolic în această populație este în creștere, urmând tendințele observate și în populația generală.
Un studiu german din 2016 a examinat peste 30.000 de persoane cu T1D pentru semnele sindromului metabolic și ale complicațiilor acestuia. Rezultatele au arătat că 1 din 4 pacienți îndeplineau criteriile pentru sindromul metabolic, fiind clasificați ca având diabet dublu.
Acești pacienți aveau rate mai mari de comorbidități micro- și macrovasculare, indiferent de controlul glicemic. Ghidurile DDG recomandă abordarea fiecărui component al sindromului metabolic la pacienții cu T1D.
Diabetul - FOTO: Freepik@spukkato
Un raport de consens din 2024 al Asociației Americane de Diabet a identificat trei strategii cheie pentru tratament:
- Modificări ale stilului de viață, cum ar fi dietele bogate în fibre
- Chirurgia bariatrică
- Medicamente
Haak a subliniat că ajustările dietetice reprezintă o metodă eficientă, axându-se pe reducerea aportului de grăsimi și carbohidrați. El a evidențiat eficiența unei diete inițiale de "post hepatic" de 12 zile, o dietă restricționată în proteine, care ajută la îmbunătățirea parametrilor metabolici.
Intervențiile dietetice pe termen scurt, cum ar fi două zile consecutive de "zile cu ovăz" în care se consumă doar ovăz, sunt benefice pentru rezistența la insulină.
În practică, combinarea intervențiilor dietetice cu agonisti ai receptorilor GLP-1 (GLP-1 RAs) a dat rezultate promițătoare. Cu toate acestea, Haak a subliniat că momentul administrării este esențial, din cauza efectelor secundare gastrointestinale potențiale asociate cu GLP-1 RAs.
În timp ce chirurgia bariatrică poate fi eficientă pentru obezitatea în T1D, aceasta comportă riscuri de complicații și necesită o selecție atentă a pacienților, precum și monitorizare psihologică și medicală continuă.
Metformin este eficient pentru controlul glicemic, dar nu este indicat pentru T1D de unul singur, a continuat Haak. Totuși, metformin poate fi utilizat în pacienții cu T1D și T2D.
"Metformin ar trebui cu siguranță să fie inclus în concept", a spus Haak, deși nu este potrivit pentru utilizare pe termen lung din cauza riscului de hipoglicemie.
Ghidurile DDG subliniază rolul metforminului în gestionarea rezistenței la insulină la pacienții cu T1D.
Pentru pacienții cu T1D bine controlați, GLP-1 RAs pot fi utilizate pentru gestionarea obezității și a rezistenței la insulină, a explicat Haak. Cu toate acestea, trebuie acordată atenție din cauza riscului crescut de cetoacidoză diabetic. Deși aceste medicamente nu sunt contraindicate, costurile lor nu sunt rambursate în multe sisteme de sănătate.
Haak a menționat concluziile studiului DEPICT-1, care a arătat că inhibitorii cotransportorului sodiu-glucoză de tip 2 (SGLT2) în T1D pot reduce cerințele de insulină și riscul de hipoglicemie, dar sunt, de asemenea, legați de cetoacidoză și alte evenimente adverse.
"Inhibitorii SGLT2 sunt contraindicați în T1D; riscul este prea mare", a spus Haak, menționând tratamentele alternative disponibile.
Ghidurile nu confirmă siguranța și eficacitatea inhibitorilor SGLT2 ca tratament suplimentar pentru T1D, având în vedere rezultatele inconsistentă ale studiilor. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a evalua siguranța acestora.
Această vitamină poate preveni diabetul. Menține zahărul din sânge la un nivel sănătos și reduce riscul de complicații.
Acesta este cel mai simplu mod de a trata diabetul. Medicii iau în considerare aceste valori.
Cum îți dai seama dacă ai prediabet? Fă acest test simplu acum! Află care sunt, de fapt, valorile normale ale glicemiei.
Diabetul are un impact major asupra întregului organism, inclusiv a inimii. Cum trebuie, de fapt, să reduci riscul de infarct.
Complicația letată la care sunt expuși diabeticii. De ce nu funcționează tratamentul.
De ce ne e poftă de ceva dulce? Motivul pentru care corpul ne cere ceva bun și dulce.
Complicația letală a diabetului care acționează când dormi.
Aceste trei semne ale diabetului apar dimineața. Sunt puse adesea pe seama somnului.
Acest tip de diabet îl poți avea și nici măcar să nu știi. Îți macină creierul și provoacă Alzheimer.
Trecerea la ora de iarnă ne poate afecta obiceiurile alimentare. Medicii ne explică ce trebuie să facem.
Ce se întâmplă când bei apă carbogazoasă. Impactul pe care îl are asupra organismului.
Diabetul reprezintă un factor de risc major pentru demență. Totul depinde de vârsta la care a fost diagnosticat diabetul.
Ai aceste semne pe piele sau gât? Poți avea o boală mortală fără să știi – 100 de milioane de oameni o ignoră zilnic!
Acest semn de pe față îți arată un nivel ridicat al glicemiei. Poate fi debutul diabetului.
