Superbacteriile, în creștere. Diabetul contribuie la evoluția rezistenței la antibiotice

Vezi și: Medicamentul care îți afectează creierul. Crește riscul de demență

Oamenii de știință au descoperit că persoanele cu diabet au un risc crescut de a dezvolta infecții cauzate de bacterii rezistente la antibiotice. Printre cele mai periculoase astfel de bacterii se numără Staphylococcus aureus, care prosperă în mediul bogat în zahăr al diabeticilor, favorizând mutațiile rezistente.

Această constatare alarmantă subliniază necesitatea unor strategii mai eficiente de prevenire și control al infecțiilor, mai ales în rândul populației vulnerabile.

Staphylococcus aureus și diabetul, o combinație periculoasă

Antibioticele sunt medicamente esențiale în combaterea infecțiilor bacteriene, însă eficiența lor a scăzut în ultimii ani din cauza creșterii numărului de bacterii rezistente.

Una dintre cele mai îngrijorătoare amenințări este Staphylococcus aureus, un agent patogen responsabil pentru numeroase infecții grave. Această bacterie este deosebit de frecventă în rândul persoanelor cu diabet zaharat, o afecțiune care afectează controlul glicemiei și slăbește sistemul imunitar, îngreunând lupta organismului împotriva infecțiilor.

Cercetătorii Brian Conlon, PhD, și Lance Thurlow, PhD, de la UNC School of Medicine, au descoperit că diabeticii sunt mai predispuși la dezvoltarea tulpinilor rezistente ale bacteriei Staphylococcus aureus. Studiul lor, publicat pe 12 februarie în Science Advances, arată că mediul microbian din organismul diabetic favorizează mutațiile bacteriene care duc la rezistență la antibiotice.

Vezi și: Long-COVID, impact neurologic sever și evoluție accelerată. Dr. Simin Aysel Florescu: Îi pune la pământ

Infecții - FOTO: Freepik@nastiklis1992

Evoluția rapidă a bacteriilor rezistente

"Am descoperit că rezistența la antibiotice apare mult mai rapid în modelele diabetice decât în cele non-diabetice. Această interacțiune dintre bacterii și diabet ar putea fi un factor major care accelerează evoluția și răspândirea rezistenței la antibiotice", a explicat Brian Conlon, profesor asociat în cadrul Departamentului de Microbiologie și Imunologie.

Diabetul afectează capacitatea organismului de a controla glucoza din sânge, determinând acumularea excesivă a acesteia. Staphylococcus aureus se hrănește cu acest surplus de zahăr, multiplicându-se rapid. În plus, diabetul slăbește sistemul imunitar, permițând bacteriei să se dezvolte fără restricții.

Vezi și: Oboseala constantă, simptom alarmant al insuficienței cardiace cardiace

Mutațiile bacteriene și supraviețuirea

Odată ce populația bacteriană crește într-o infecție diabetică, crește și probabilitatea apariției mutațiilor care oferă rezistență la antibiotice.

"Staphylococcus aureus este perfect adaptată să profite de mediul diabetic. Odată ce apare o mutație rezistentă, excesul de glucoză susține dezvoltarea rapidă a bacteriei, iar sistemul imunitar slăbit nu poate elimina tulpina mutantă, permițându-i să preia întreaga populație bacteriană în doar câteva zile", a declarat Lance Thurlow, profesor asistent de microbiologie și imunologie.

Vezi și: Florile care se duc la priveghi. Ce simbolizează, de fapt, fiecare

Testarea antibioticelor în modele diabetice

Pentru a înțelege mai bine fenomenul, Conlon și Thurlow au comparat eficiența antibioticelor într-un model de infecție cu Staphylococcus aureus la șoareci diabetici și non-diabetici.

Ei au infectat ambele grupuri cu bacteria și le-au tratat cu rifampicină, un antibiotic cunoscut pentru rata sa ridicată de dezvoltare a rezistenței. După cinci zile, cercetătorii au analizat rezultatele.

O descoperire șocantă: rezistență rapidă la antibiotice

Cercetătorii au observat că rifampicina nu a avut aproape niciun efect în modelele diabetice. Analizând probele, au descoperit că infecția conținea peste 100 de milioane de bacterii rezistente la rifampicină.

În schimb, în modelele non-diabetice, nu au fost identificate bacterii rezistente. Și mai surprinzător a fost faptul că mutația rezistentă a preluat întreaga infecție în doar patru zile.

Pentru a confirma descoperirea, echipa a repetat experimentul, de această dată inoculând atât modele diabetice, cât și non-diabetice cu un număr cunoscut de bacterii rezistente la rifampicină. Din nou, bacteriile rezistente au dominat infecția diabeticilor, dar au rămas doar o subpopulație în modelele non-diabetice după patru zile de tratament cu antibiotic.

Vezi și: Condimentul care îți curăță arterele. Scade colesterolul și reduce inflamația

Implicații pentru sănătatea publică

Descoperirile lui Conlon și Thurlow ridică întrebări esențiale privind rezistența la antibiotice în rândul diabeticilor. Bacteriile rezistente se transmit la fel ca cele obișnuite – prin aer, prin atingerea suprafețelor contaminate sau prin alimente – ceea ce face ca prevenirea acestor infecții să fie o prioritate.

Studiul arată că menținerea glicemiei în limite normale prin administrarea de insulină poate limita dezvoltarea bacteriilor și reduce riscul apariției mutațiilor rezistente.

"Rezistența la antibiotice nu este determinată doar de administrarea medicamentelor, ci și de starea de sănătate a pacienților care le utilizează. Controlul glicemiei devine, astfel, extrem de important. Când am administrat insulină șoarecilor noștri, am reușit să readucem glicemia la un nivel normal și să prevenim proliferarea rapidă a bacteriilor rezistente", a subliniat Conlon.

Vezi și: Două vitamine populare ar putea ajuta la scăderea colesterolului și a tensiunii arteriale. Trebuie luate împreună

Cercetări viitoare

Următorul pas pentru echipa de cercetători este să studieze evoluția rezistenței la antibiotice în rândul pacienților umani, atât diabetici, cât și non-diabetici. De asemenea, vor analiza alte bacterii periculoase, precum Enterococcus faecalis, Pseudomonas aeruginosa și Streptococcus pyogenes.

În plus, Conlon și Thurlow intenționează să evalueze dacă și alte categorii de pacienți – cum ar fi cei supuși chimioterapiei sau cei care au suferit transplanturi – sunt predispuși la infecții rezistente la antibiotice.

Această cercetare evidențiază un factor esențial în evoluția superbacteriilor: sănătatea gazdei. Gestionarea corectă a afecțiunilor cronice, precum diabetul, ar putea deveni un instrument-cheie în combaterea rezistenței la antibiotice și în protejarea sănătății publice.