Slăbirea și exercițiile fizice reprezintă pilonii principali în prevenirea diabetului de tip 2. Totuși, cercetări recente arată că aceste instrumente nu funcționează la fel pentru toată lumea. O echipă de oameni de știință din Germania a identificat un grup de risc ridicat în cazul căruia controlul glicemiei continuă să se deterioreze, în ciuda anilor de eforturi constante și a unei greutăți sănătoase.
Cele șase grupuri de risc
Diabetul de tip 2 nu este o boală uniformă, ci o condiție complexă alimentată de mecanisme biologice diferite. Cercetătorii de la Centrul German pentru Cercetarea Diabetului (DZD), Spitalul Universitar din Tübingen și Helmholtz Munich au identificat anterior șase clustere distincte de risc.
Dintre acestea, clusterele 3 și 5 prezintă cel mai mare pericol de progresie către boală. Studiul actual denumit Different Metabolic Responses to Long-term Weight Loss After Lifestyle Intervention Among Type 2 Diabetes Risk Clusters: Results From the TULIP Study, publicat în revista Diabetes, a analizat dacă stilul de viață sănătos are același efect terapeutic asupra tuturor acestor grupuri pe termen lung.
Rezultate după un deceniu de monitorizare
Analiza s-a bazat pe datele din Programul de Intervenție asupra Stilului de Viață din Tübingen (TULIP). Participanții au urmat un program intens timp de doi ani și au beneficiat de monitorizare pentru încă nouă ani. Accentul a căzut pe persoanele care au reușit o scădere în greutate substanțială și durabilă.
"Am fost interesați în mod special dacă persoanele din clusterele de risc 3 și 5 diferă de celelalte grupuri în ceea ce privește îmbunătățirea nivelului de glucoză în sânge.
Am fost foarte surprinși să constatăm că, în ciuda unei pierderi în greutate susținute de 8% și după o perioadă de monitorizare de 9 ani, indivizii din grupul 5 au prezentat niveluri de glucoză în creștere și o secreție de insulină în scădere", explică profesorul Norbert Stefan, autorul principal al studiului.
Rolul central al ficatului gras în eșecul prevenției clasice
Cercetătorii au investigat motivele pentru care intervenția asupra stilului de viață oferă o protecție redusă grupului 5. Concluziile indică rezistența la insulină drept cauză principală. Aceasta este provocată de boala ficatului gras sever și de afectarea celulelor beta pancreatice, procese strâns legate de acumularea de grăsime în ficat.
Aceste particularități biologice fac ca pacienții din acest grup să rămână vulnerabili nu doar în fața diabetului de tip 2, ci și în fața bolilor cardiovasculare, indiferent de numărul de kilograme pierdute.
Pentru anumite segmente ale populației, metodele clasice de prevenție nu sunt suficiente. Deși scăderea în greutate aduce beneficii generale de sănătate, metabolismul glucozei în cazul clusterului 5 necesită o abordare diferită.