Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Cinci semne ale demenței. La ce să fii atent în cazul persoanelor de peste 50 de ani. Există cinci schimbări la care trebuie să fii atent în cazul persoanelor de peste 50 de ani care ar putea fi semne timpurii ale demenței, au declarat experții, potrivit Mirror.
De obicei, se crede că demența este o problemă legată de memorie, în care se pun aceleași întrebări în mod constant sau lucrurile sunt pierdute. Cu toate acestea, cei care suferă de demență au și probleme legate de învățare, gândire, înțelegere și judecată.
Nu există niciun remediu pentru demență, dar sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege simptomele. Experții spun că ar trebui să fim atenți la schimbările în cogniție, precum și la comportament, și să încercăm pe cât posibil să prevenim boala sau progresia acesteia pe măsură ce îmbătrânim.
Aceste schimbări afectează independența funcțională a individului și atunci este probabil să aibă demență. Dar atunci când schimbările cognitive și comportamentale nu afectează independența individului, ci relațiile și munca, acestea sunt denumite deficiență cognitivă ușoară (MCI) și deficiență comportamentală ușoară (MBI).
Aceste condiții pot să apară împreună, dar se întâmplă doar la o treime dintre cei care suferă de Alzheimer. Schimbările care apar în viața ulterioară, începând de la vârsta de 50 de ani și care arată o schimbare continuă în comportamentul obișnuit pot fi un semn util pentru introducerea tratamentelor înainte ca simptomele mai severe să apară.
O scădere a interesului sau motivației, fie că este vorba de prieteni sau familie, sau chiar de activitățile pe care le-au iubit odată. Persoana poate să-și piardă brusc curiozitatea pentru subiectele care îi plac sau să-și piardă urgenta de a-și îndeplini obligațiile. De asemenea, le pot lipsi emoțiile în comparație cu comportamentul lor obișnuit și pot părea că nu mai au grijă de nimic.
Acesta este cazul în care cineva poate dezvolta tristețe sau instabilitate emoțională și poate deveni brusc îngrijorat de lucruri obișnuite, cum ar fi evenimentele sau vizitele. Lucrurile care ar fi normale devin o preocupare pentru cei care au instabilitate emoțională.
Atunci când cineva nu poate controla impulsurile, poate deveni agresiv și este adesea argumentativ sau se enervează ușor. Încăpățânarea îi poate determina să vadă punctul de vedere al altora.
Vezi și: Cum să reduci durerea în 4 minute. Trucul plăcut care te scapă de disconfort fără medicamente
O persoană care este inadecvată din punct de vedere social poate să-și piardă judecata cu privire la modul în care trebuie să se comporte. Nu îi pasă cum îi afectează pe ceilalți și poate vorbi deschis despre chestiuni private sau să spună lucruri nepoliticoase sau să fie insensibil față de ceilalți.
Percepțiile sau gândurile anormale apar atunci când persoana devine suspicioasă cu privire la intențiile altor persoane și crede că cineva are intenții rele. Adesea, aud voci în capul lor sau încep să vorbească cu persoane care nu există sau să vadă lucruri care nu există.
Este vital să se excludă alte cauze potențiale ale schimbărilor, cum ar fi medicamentele sau simptomele psihiatrice legate de un diagnostic psihiatric anterior.
Demența este un termen general care se referă la o categorie de afecțiuni cognitive caracterizate prin declinul progresiv al funcțiilor cognitive, cum ar fi memoria, gândirea, judecata, înțelegerea, abilitățile de comunicare și capacitatea de a îndeplini activități de viață zilnică. Demența afectează în mod semnificativ calitatea vieții și abilitatea unei persoane de a se descurca independent.
Demența poate provoca simptome variate, cum ar fi pierderea memoriei, confuzie, dezorientare, dificultăți în comunicare, modificări ale personalității și ale comportamentului, probleme de coordonare motorie și, în stadiile avansate, incapacitatea de a îndeplini activități de zi cu zi. Aceste simptome pot fi destul de debilitante și pot necesita asistență din partea altor persoane.
Cauzele demenței pot varia, iar diagnosticarea corectă a cauzei specifice este esențială pentru planificarea tratamentului și a îngrijirii adecvate. Deși nu există încă un tratament care să vindece demența, anumite medicamente și terapii pot ajuta la gestionarea simptomelor și la încetinirea progresiei bolii în unele cazuri. Este important să consulți un medic sau un specialist în sănătate mintală dacă suspectați că aveți sau cineva din familia dumneavoastră are demență.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.