Leon Dănăilă, despre capacitatea de regenerare a creierului în urma unor traume sau leziuni cerebrale: O putere incredibilă. Nu subestimați puterea creierului vostru!

Leon Dănăilă, medic specialist neurochirurg, a explicat cum putem să avem grijă de creierul nostru. Ce trebuie să facem în fiecare zi.
Leon Dănăilă, medic specialist neurochirurg român, explică, pe pagina sa de Facebook, cum putem avea grijă de creierul nostru. Ce este neuroplasticitatea, lucrul pe care îl putem face în fiecare zi pentru a antrena creierul.
Neuroplaticitatea, ce este
Neuroplasticitatea este capacitatea sistemului nervos de a se reorganiza și de a-și adapta funcționarea în urma schimbărilor, experiențelor și traumelor. Această reorganizare poate avea loc la nivelul neuronilor și a rețelelor neuronale în creier. Neuroplasticitatea este o caracteristică fundamentală a creierului uman și permite acestuia să învețe, să se adapteze la mediu și să se recupereze după leziuni.
”Astăzi vreau să aduc în discuție o minunată capacitate a creierului nostru - neuroplasticitatea! Această putere incredibilă ne permite să învățăm lucruri noi și să ne îmbunătățim abilitățile și memoria.
De fiecare dată când învățăm să facem ceva nou, putem mulțumi neuronilor noștri și plasticității sinaptice pentru acest lucru. Plasticitatea creierului stă la baza capacității noastre de învățare și memorare, fiind esențială pentru flexibilitatea noastră mentală și comportamentală.
Repetarea unei activități și accesarea amintirilor ajută la construirea de conexiuni mai puternice în creier. Aceasta ne permite să ne îmbunătățim și mai mult memoria și abilitățile de învățare. Și mai interesant, îmbunătățirea plasticității neuronale stimulează neurogeneza, adică formarea de noi celule în creier, ceea ce poate crește volumul creierului!
Dar neuroplasticitatea nu este doar despre învățare și memorie; ea joacă și un rol crucial în recuperarea după traume sau leziuni cerebrale. Creierul nostru se poate remodela și reface conexiunile, iar dacă o zonă este afectată, alte arii cerebrale pot prelua funcțiile pierdute. Așadar, nu subestimați puterea creierului vostru!
Este minunat să știm că prin îmbunătățirea plasticității neuronale putem influența starea noastră de bine. Studiile sugerează că un stil de viață sănătos, care include o dietă echilibrată, exerciții fizice și odihnă adecvată, poate stimula neuroplasticitatea și poate avea un impact pozitiv asupra stării de sănătate mentală”, a explicat prof. univ. dr. Leon Dănăilă, medic specialist neurochirurgie, pe pagina sa de Facebook.
Vezi și: Ce să faci și ce să nu faci după ce te-ai operat. Sănătatea ta este o prioritate
Neuroplasticitatea, de două tipuri
Neuroplasticitatea structurală: Această formă de plasticitate implică schimbări fizice în structura creierului, cum ar fi formarea de noi conexiuni sinaptice între neuroni sau creșterea numărului de dendrite (prelungiri ale neuronilor care primesc semnale) pentru a sprijini o mai bună conectivitate neuronală. De asemenea, poate include și reorganizarea zonelor creierului responsabile de diferite funcții, potrivit Britannica.
Neuroplasticitatea funcțională: Acest tip de plasticitate implică schimbări în funcționarea neuronilor sau a rețelelor neuronale fără modificări semnificative în structura fizică a creierului. De exemplu, atunci când cineva învață o abilitate nouă sau se recuperează după o leziune cerebrală, creierul poate reorganiza modul în care activează diferite regiuni pentru a compensa sau pentru a învăța noi modalități de a face lucrurile.
Neuroplasticitatea este esențială pentru procesele de învățare, memorie și recuperare după leziuni cerebrale. De asemenea, este baza pentru terapiile de recuperare folosite în tratamentul pacienților cu leziuni cerebrale sau tulburări neurologice. Capacitatea creierului de a se adapta la noile circumstanțe și de a se reorganiza face posibilă recuperarea și adaptarea la schimbările din viață.
Cum se regenerează celulele din creier
Există factori care pot stimula și inhiba procesul de neurogenie la adulți. Aceasta sugerează chiar posibile modele pentru tratamentul bolilor degenerative, cum ar fi Alzheimer și Parkinson, și chiar pentru inversarea daunelor cauzate de traumatisme cerebrale.
Exercițiile fizice
Printre factorii care pot ”amplifica” acest proces, exercițiul fizic a fost considerat unul important. Cercetări timpurii pe animale realizate de oamenii de știință de la Universitatea din Chicago au descoperit că exercițiile aerobice au dus la o creștere atât a producției de celule în hipocamp, cât și a cantității de informații genetice codate.
Ceea ce ne spune aceasta este că nu numai că funcția creierului se îmbunătățește, ci și celulele în sine sunt mai bine pregătite să stocheze informații pentru învățare și memorie.
Cercetările de la Universitatea din Pennsylvania din 2010 au raportat că exercițiile aerobice efectuate de 120 de adulți mai în vârstă au crescut efectiv dimensiunea hipocampului cu două procente și au inversat pierderea celulară legată de îmbătrânire cu unu sau doi ani, potrivit Very Well Mind.
Exercițiile cognitive
Pe lângă exercițiile fizice, oamenii de știință au descoperit că mediile de învățare îmbogățite pot contribui, de asemenea, la supraviețuirea celulelor vechi și la producția de celule noi. Pe scurt, se sugerează că cu cât vă exercitați creierul mai mult, cu atât veți putea menține o funcționare optimă a creierului.
Pe de altă parte, există factori care subminează direct neurogenia. Printre aceștia se numără vârsta. Știm, de exemplu, că până când mulți adulți ajung în anii 80, multe din conexiunile neuronale din hipocamp vor fi pierdute.
-
-
-
Menopauza crește riscul de boli cardiovasculare26.08.2025, 20:56
-
Insula Iubirii și provocările relațiilor. Rolul ispitelor în cupluri26.08.2025, 20:26
-
Dieta mediteraneeană poate proteja creierul de Alzheimer26.08.2025, 18:54
Incontinența după un AVC ar putea fi tratată
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Cel mai rău lucru care îți afectează creierul
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Grăsimea abdominală și de pe brațe, posibil indicator timpuriu al demenței
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Cinci semne ale tumorilor cerebrale. Dacă simți asta, mergi urgent la medic
Acestea sunt cele 5 semne banale ale tumorilor cerebrale. Dacă simți ASTA, ești în mare pericol.
Somnolența diurnă crescută poate dubla riscul de demență
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
10 factori care cresc riscul de AVC. Contribuie și la severitatea acestuia
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Semnul din ochi că faci Alzheimer peste 10 ani. Chinezii fac ASTA deja! Descoperirea care schimbă tot
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Robotul de dimensiunea unui bob de orez care poate schimba neurochirurgia. Poate fi folosit pentru biopsii cerebrale sau Parkinson
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Demența, asociată cu reducerea speranței de viață. Pierderi semnificative în funcție de vârsta diagnosticării
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
Ai mai mult de 30 de ani? Ești expus unor probleme majore
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.