Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Cum a ajuns deja luna decembrie? Când a trecut anul 2025? Parcă ieri mâncam ouă de Paște, iar acum scoatem globurile și instalațiile de Crăciun. Senzația că timpul zboară nu este doar o figură de stil, ci are explicații clare în modul în care funcționează creierul uman.
Pentru a înțelege de ce percepem timpul ca pe ceva tot mai grăbit, trebuie să înțelegem mai întâi cum "măsoară" creierul trecerea lui.
Conceptul de "percepție a timpului" este, din punct de vedere științific, înșelător. Timpul nu este perceput direct, așa cum percepem culorile, sunetele sau gusturile.
Pentru fiecare dintre aceste senzații există un stimul clar: lumină, unde sonore, substanțe chimice sau presiune fizică. În cazul timpului, nu există un stimul extern dedicat. Nu există o "particulă a timpului" pe care creierul să o detecteze.
Creierul nu percepe timpul, ci îl deduce, potrivit The Conversation.
Creierul funcționează mai degrabă ca un contabil al schimbărilor. El adună evenimentele, transformările și informațiile procesate într-un interval și, pe baza lor, estimează durata.
Cu cât într-o perioadă se întâmplă mai multe lucruri, cu atât acea perioadă pare mai lungă. Studiile arată că o imagine care pâlpâie pare să dureze mai mult decât una statică, chiar dacă durata reală este identică.
Același mecanism explică de ce, în situații extreme precum accidentele, oamenii spun că timpul a încetinit. Atenția intensă și emoția puternică duc la memorii foarte dense, iar creierul ajunge ulterior la concluzia că a trecut mai mult timp decât în realitate.
Există o diferență majoră între două tipuri de percepție temporală:
Când atenția se concentrează pe activități captivante, mintea ignoră trecerea timpului. De aceea, orele petrecute într-o activitate interesantă dispar fără să fie simțite.
În schimb, atunci când atenția se concentrează pe timp însuși - cum se întâmplă într-o sală de așteptare sau la un semafor - fiecare minut pare interminabil. Plictiseala dilată timpul.
Expresia "zilele sunt lungi, dar anii sunt scurți" descrie perfect acest paradox. În copilărie și tinerețe, viața este plină de premiere: prima zi de școală, primul job, prima relație, primele decizii majore.
Fiecare experiență nouă creează amintiri puternice. Când creierul analizează trecutul, bogăția acestor memorii îl face să creadă că a trecut mult timp.
La maturitate, rutina domină viața de zi cu zi. Activitățile repetitive sunt procesate superficial și lasă urme slabe în memorie. Privind înapoi, anul pare gol de evenimente memorabile, iar senzația este că a trecut fulgerător.
Încetinirea timpului în prezent este simplă, dar neplăcută. Plictiseala face ca fiecare minut să se târască. Așteptarea, lipsa stimulilor și atenția fixată pe ceas prelungesc artificial durata percepută.
Anul nu trece mai repede decât înainte. Diferența stă în cât de plin este de experiențe memorabile. Un an bogat în noutate pare lung. Un an dominat de rutină pare că dispare.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.