De ce ne blocăm de spate. Dr. Dan Aurel Nica: Încearcă să prevină mișcările ample. Se formează un cerc vicios
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Memoria, vârsta. Cercetători de la King's College London și The Open University au analizat de ce memoria la bătrânețe este mult mai puțin flexibilă decât la maturitate.
În acest sens au apelat la experimente pe șoareci și au descoperit că există diferențe considerabile în modul în care amintirile sunt "depozitate" la bătrânețe. Iar aceste diferențe, la nivel celular, dovedesc că este mult mai greu să se modifice amintirile făcute la bătrânețe. Memoriile sunt stocate în creier prin întărirea conexiunilor dintre celulele nervoase, numite sinapse. Reamintirea unei memorii poate modifica aceste conexiuni, permițând actualizarea amintirilor pentru a se adapta unei situații noi, explică oamenii de știință. Însă, până acum, ei nu știau dacă acest proces de actualizare a memoriei este afectat de vârstă.
"Până acum se credea că persoanele în vârstă ar trebui să poată forma amintiri în același mod ca și tinerii, astfel încât depășirea problemelor de memorie ar presupune, pur și simplu, restabilirea acestei abilități. (...) Cu toate acestea, rezultatele noastre sugerează că acest lucru nu este adevărat și că există o diferență biologică importantă în modul în care amintirile sunt păstrate la bătrânețe în comparație cu vârsta adultă tânără. Rezultatele pot avea implicații în condiții în care reamintirea memoriei este o problemă, cum ar fi tulburarea de stres post-traumatic", afirmă cercetătorul principal al studiului, profesorul Karl Peter Giese, de la Institutul de Psihiatrie, Psihologie și Neuroștiință de la King's College din Londra.
Cercetătorii au instruit șoareci tineri și vârstnici într-o sarcină de memorie și astfel au observat că vârsta animalelor nu a afectat capacitatea lor de a crea amintiri noi. Însă, când analizează sinapsele înainte și după sarcina de memorie, cercetătorii au descoperit diferențe fundamentale între șoarecii mai în vârstă și cei mai tineri.
Amintirile noi au fost stabilite printr-un mecanism complet diferit la animalele vârstnice față de cele tinere. Mai mult, la șoarecii mai în vârstă, modificările sinaptice legate de noile amintiri au fost mult mai greu de modificat decât schimbările sesizate la șoarecii mai tineri.
"Rezultatele noastre oferă o perspectivă fundamentală asupra modului în care procesele de memorie se schimbă odată cu vârsta. Am descoperit că, spre deosebire de șoarecii mai tineri, amintirile la șoarecii mai în vârstă nu au fost modificate atunci când au fost amintite. Această natură „fixă" a amintirilor formate la bătrânețe era direct legată de modul alternativ de amintire, pe care cercetările noastre le-au dezvăluit", ADAUGĂ Giese, potrivit informațiilor date publicității de King's College din Londra.
Studiul, publicat în revista Current Biology, a fost finanțat de Consiliul de Cercetare al Biotehnologiei și Științelor Biologice din Marea Britanie. Poate fi consultat AICI.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.