În studiul condus de cercetătorii de la Universitatea din Washington (UW), o creștere mică a nivelurilor de poluare cu particule fine (PM2,5 sau particule 2,5 micrometri sau mai mici) în medie pe parcursul unui deceniu în zone specifice din zona Seattle a fost asociată cu un risc mai mare de demență pentru oameni locuind acolo.
„Am constatat că o creștere de 1 microgram pe metru cub de expunere corespundea unui risc cu 16% mai mare de demență cu toate cauzele. A existat o asociere similară pentru demența de tip Alzheimer", a declarat autorul principal Rachel Shaffer, care a efectuat cercetarea ca doctorand în cadrul Departamentului UW de Științe ale Mediului și Sănătății Muncii.
„Studiul ACT se angajează să promoveze cercetarea în domeniul demenței prin partajarea datelor și resurselor sale și suntem recunoscători voluntarilor ACT care și-au dedicat ani de viață pentru sprijinirea eforturilor noastre, inclusiv participarea lor entuziastă la această cercetare importantă privind poluarea aerului”a spus dr. Eric Larson, cercetătorul principal fondator al ACT și la KPWHRI.
Studiul, publicat pe 4 august în jurnalul de specialitate Environmental Health Perspectives (link direct studiu), a analizat mai mult de 4.000 de rezidenți din zona Seattle înscriși în studiul Adult Changes in Thought (ACT) condus de Kaiser Permanente Washington Health Research Institute în colaborare cu UW. Dintre acei rezidenți, cercetătorii au identificat mai mult de 1.000 de persoane care au fost diagnosticate cu demență la un moment dat, de când a început studiul ACT în 1994.
Odată ce un pacient cu demență a fost identificat, cercetătorii au comparat expunerea medie la poluare a fiecărui participant la vârsta la care a fost diagnosticat cu demență. De exemplu, dacă o persoană a fost diagnosticată cu demență la 72 de ani, cercetătorii au comparat expunerea la poluare a altor participanți în deceniul anterior până când fiecare a ajuns la 72 de ani. În aceste analize, cercetătorii au trebuit să țină cont și de diferiții ani în pe care acești indivizi au fost înscriși în studiu, deoarece poluarea aerului a scăzut dramatic în deceniile de la începerea studiului ACT.
În analiza lor finală, cercetătorii au descoperit că doar o diferență de 1 microgram pe metru cub între locuințe a fost asociată cu o incidență cu 16% mai mare a demenței. Pentru a pune această diferență în perspectivă, a spus Shaffer, în 2019 a existat o diferență de aproximativ 1 microgram pe metru cub de poluare cu PM2,5 între Pike Street Market din centrul orașului Seattle și zonele rezidențiale din jurul Discovery Park.
„Știm că demența se dezvoltă pe o perioadă lungă de timp. Este nevoie de ani – chiar și decenii - pentru ca aceste patologii să se dezvolte în creier și de aceea a trebuit să analizăm expunerile care au acoperit acea perioadă extinsă”, a spus Shaffer. Și, din cauza eforturilor îndelungate depuse de mulți profesori din SUA și de alții pentru a construi baze de date detaliate despre poluarea aerului în regiunea respectivă, „am avut capacitatea de a estima expunerile timp de 40 de ani în această regiune. Acest lucru este fără precedent în acest domeniu de cercetare și este aspectul unic al studiului nostru”.
Deși există mulți factori, cum ar fi dieta, exercițiile fizice și genetică, care sunt asociați cu riscul crescut de a dezvolta demență, poluarea aerului este acum recunoscută ca fiind unul dintre factorii de risc potențial modificabili. Noile rezultate conduse ale studiului de la UW se adaugă la acest corp de dovezi care sugerează că poluarea aerului are efecte neurodegenerative și că reducerea expunerii oamenilor la poluarea aerului ar putea contribui la reducerea poverii demenței.
„Din întreaga populație, un număr mare de oameni sunt expuși. Deci, chiar și o mică modificare a riscului relativ ajunge să fie importantă la scara populației”, a subliniat Shaffer. „Există unele lucruri pe care le pot face indivizii, cum ar fi să poarte mască, care devine din ce în ce mai normalizată acum din cauza COVID. Dar nu este corect să punem povara numai pe indivizi. Aceste date pot sprijini acțiunile politice suplimentare pe plan local și la nivel național pentru a controla sursele de poluare a aerului cu particule”.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.