Ziua Mondială Alzheimer, marcată anual pe 21 septembrie, atrage atenția asupra uneia dintre cele mai devastatoare boli neurodegenerative. Peste 55 de milioane de oameni din întreaga lume trăiesc cu Alzheimer sau alte forme de demență, iar impactul asupra familiilor și societății este uriaș. Dr. Anne Koplin, psihiatru și expert în Alzheimer, subliniază că informarea și prevenția sunt esențiale.
Două treimi dintre americanii cu Alzheimer sunt femei, iar peste 60% dintre îngrijitori sunt, de asemenea, femei-multe dintre ele fiice care au grijă de părinți. Estrogenul pare să joace un rol protector. Studiile arată că femeile care au urmat terapie de substituție hormonală după menopauză au avut un risc mai scăzut de a dezvolta boala.
Există cazuri de pierdere de memorie care par demență, dar au alte cauze tratabile. Depresia, hipotiroidismul, deficitul de vitamina B12, apneea de somn sau anumite medicamente pot provoca pseudo-demență. Un diagnostic corect poate salva pacientul de investigații inutile și poate duce la tratament eficient.
Persoanele care dorm mai puțin de șase ore pe noapte în decada a cincea sau a șasea de viață prezintă un risc crescut de a dezvolta Alzheimer. În timpul somnului profund, creierul elimină proteinele toxice, precum beta-amiloidul, care formează plăci caracteristice bolii. Lipsa somnului favorizează inflamația și degenerarea neuronală.
Doar 1% dintre cazuri sunt cauzate de mutații genetice clare, care duc la apariția precoce a bolii, în jurul vârstei de 40–50 de ani. Pentru Alzheimer cu debut tardiv (peste 65 de ani), factorii genetici, de mediu și stilul de viață interacționează. Gena APOE4 crește riscul, dar nu garantează apariția bolii.
Vitamina D, produsă prin expunerea la soare și prezentă în pește gras, lactate fortificate sau suplimente, ar putea reduce inflamația și stresul oxidativ implicați în Alzheimer. Unele cercetări sugerează că ajută la eliminarea plăcilor de beta-amiloid, sprijinind sănătatea creierului.
Uitarea ocazională este un fenomen normal al îmbătrânirii. Alzheimer, în schimb, afectează activități zilnice precum condusul, gătitul sau gestionarea finanțelor. Persoanele pot uita locuri, date importante sau chiar membri ai familiei. Problemele de orientare, judecată sau vorbire sunt semnale de alarmă.
Alzheimer nu este doar o boală a memoriei, ci o provocare globală care afectează legăturile umane fundamentale. Informarea, prevenția și sprijinul comunitar sunt armele prin care putem oferi speranță celor peste 55 de milioane de oameni din întreaga lume care trăiesc cu demență.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!