Ce se întâmplă în creier după ce renunți la alcool? Un nou studiu arată o posibilă legătură între schimbările cerebrale și riscul de recădere.
Un studiu pe șoareci arată că perioada fără alcool poate produce schimbări în creier care apar înaintea unui consum compulsiv. Cercetătorii au identificat o zonă cerebrală care ar putea avea un rol important în recădere.
Renunțarea la alcool este un pas important pentru sănătate. Totuși, cercetările arată că perioada de abstinență poate veni și cu schimbări în creier care influențează comportamentul ulterior.
Un nou studiu publicat în Molecular Psychiatry, realizat pe șoareci, a identificat o posibilă legătură între abstinență, activitatea unei regiuni din creier și consumul compulsiv de alcool. Rezultatele nu pot fi aplicate direct oamenilor, dar oferă cercetătorilor o nouă direcție pentru studiul dependenței de alcool.
Cercetătorii au oferit unor șoareci acces voluntar la alcool pentru o perioadă lungă. Apoi, animalele au trecut printr-o perioadă în care nu au mai avut acces la alcool.
După această perioadă, cercetătorii le-au oferit din nou alcool. O parte dintre șoareci au început să consume alcool chiar și atunci când acesta avea un gust foarte amar.
Pentru a testa acest comportament, cercetătorii au adăugat chinină în alcool. Substanța face băutura amară și, în mod normal, reduce consumul. Totuși, un grup de șoareci a continuat să bea.
Cercetătorii numesc acest fenomen consum de alcool rezistent la aversiune. Cu alte cuvinte, animalele au continuat să consume alcool chiar dacă experiența devenise neplăcută.
Șoarecii care au trecut prin perioada de abstinență au consumat chiar mai mult alcool foarte amar decât cei care nu au trecut prin această perioadă.
Rezultatul ridică o întrebare importantă: ce se schimbă în creier în perioada fără alcool?
Cercetătorii au urmărit activitatea unei regiuni cerebrale numite nucleul patului al striei terminale, cunoscut sub prescurtarea BNST.
Această zonă face parte din circuitele cerebrale implicate în stres, anxietate și comportamente asociate dependenței.
La șoarecii care au trecut prin abstinență și apoi au manifestat un consum compulsiv, activitatea BNST a fost mult mai mare.
În unele teste, activitatea din această regiune a fost de peste două ori mai mare decât la șoarecii care nu au trecut prin perioada de abstinență.
Unul dintre cele mai interesante rezultate a apărut înainte ca șoarecii să primească din nou alcool.
Cercetătorii au pus animalele în locul în care acestea primiseră anterior alcool. Deși la nivelul recipientului se afla doar apă, șoarecii au încercat să bea. Aceste încercări au fost asociate cu activitatea BNST.
Mai important, cercetătorii au observat activitate crescută în această zonă înainte ca animalele să primească din nou alcoolul amar.
Acest lucru sugerează că modificările din BNST ar putea apărea înaintea comportamentului compulsiv, nu doar ca rezultat al acestuia.
Cercetătorii cred că rezultatul ar putea deschide o direcție pentru identificarea persoanelor cu risc mai mare de recădere.
Ideea este ca activitatea unor regiuni cerebrale să poată oferi, în viitor, informații despre vulnerabilitatea unei persoane după o perioadă de abstinență.
Dar este importantă o limită. Studiul a fost realizat pe șoareci. Nu există încă suficiente dovezi pentru a spune că activitatea BNST poate prezice recăderea la oameni.
Dependența de alcool este o problemă medicală complexă. Nu există un singur mecanism cerebral care să explice toate cazurile.
Perioada de abstinență poate aduce beneficii importante pentru sănătate, însă unele persoane rămân vulnerabile la recădere. Cercetătorii încearcă să afle de ce se întâmplă acest lucru și de ce anumite persoane au un risc mai mare decât altele. BNST ar putea fi una dintre piesele acestui mecanism.
Cercetătorii nu știu încă exact ce provoacă activitatea crescută din această zonă a creierului.
De asemenea, nu este clar care tipuri de neuroni din BNST sunt responsabile pentru aceste modificări. O altă întrebare este dacă aceleași schimbări apar și la oameni.
Cercetări separate analizează deja activitatea BNST la persoane cu tulburare de consum de alcool aflate în perioada de abstinență timpurie.
Dacă rezultatele vor fi similare, cercetătorii ar putea testa mai departe dacă această regiune cerebrală poate ajuta la identificarea riscului de recădere.
Rezultatele nu trebuie interpretate ca un motiv pentru a evita abstinența. Renunțarea la alcool poate avea beneficii importante pentru sănătate. Studiul încearcă să explice de ce, pentru unele persoane cu dependență, riscul de recădere rămâne ridicat chiar și după o perioadă fără alcool.
Cercetătorii speră ca o mai bună înțelegere a acestor mecanisme să ducă la metode mai bune de prevenire și tratament.
Creierul poate trece prin schimbări importante în perioada de abstinență, iar aceste modificări ar putea contribui la vulnerabilitatea la recădere. Rezultatele oferă o nouă pistă pentru cercetarea dependenței de alcool, dar sunt necesare studii pe oameni pentru a vedea dacă mecanismul se confirmă.