Atunci când o persoană se simte anxioasă, organismul activează răspunsul de tip "luptă sau fugi", iar acest mecanism duce la creșterea ritmului cardiac.
În timpul unui episod de anxietate, inima poate părea că bate foarte repede, puternic sau neregulat. Potrivit National Alliance on Mental Illness (NAMI), palpitațiile reprezintă un simptom important al tulburării de panică, una dintre formele tulburărilor de anxietate.
Office on Women’s Health explică faptul că anxietatea este, în esență, un răspuns normal la stres. Este un mecanism prin care organismul încearcă să rămână alert în situații dificile.
În cazul tulburărilor de anxietate, corpul devine însă exagerat de reactiv la stres. Astfel, o persoană poate trăi o stare constantă de teamă sau neliniște și poate avea chiar atacuri bruște de anxietate, fără avertisment.
Anxietatea activează sistemul nervos autonom, adică acel sistem care funcționează involuntar și reglează procese precum ritmul inimii, respirația și digestia.
Acest sistem are două componente principale: sistemul nervos simpatic și sistemul nervos parasimpatic.
Sistemul nervos simpatic este responsabil pentru reacția de tip "luptă sau fugi". El controlează modul în care organismul răspunde atunci când percepe o situație ca fiind stresantă sau periculoasă.
Când acest sistem este activ, unele funcții ale corpului, cum este digestia, se opresc temporar, iar ritmul cardiac și tensiunea arterială cresc.
De cealaltă parte, sistemul nervos parasimpatic este cunoscut și ca sistemul „odihnă și digestie”. El menține funcțiile normale ale organismului în repaus și are rolul de a reduce ritmul inimii și tensiunea arterială după ce răspunsul de stres trece.
Cele două sisteme lucrează împreună pentru a menține homeostazia, adică starea de echilibru a organismului.
Declanșatorii anxietății și răspunsurile pe care le produce depind de experiențele individuale și de tipul tulburării de anxietate.
Potrivit NAMI, printre exemplele de tulburări de anxietate se numără:
De exemplu, anxietatea socială este asociată mai ales cu reacții psihologice, cum ar fi îngrijorarea intensă și gândurile iraționale. În schimb, tulburarea de panică provoacă mai frecvent simptome fizice, inclusiv palpitații.
Simptomele anxietății diferă în funcție de persoană și de tipul tulburării, însă există câteva manifestări comune.
Pe plan emoțional, anxietatea poate provoca:
Pe plan fizic, pot apărea:
Palpitațiile pot fi un simptom al anxietății și nu reprezintă neapărat un motiv major de îngrijorare, atât timp cât persoana cunoaște factorul declanșator, iar acestea se opresc după ce anxietatea se reduce.
Un articol publicat în American Family Physician arată că palpitațiile cauzate de anxietate sunt mai frecvente la persoanele care se confruntă cu multă iritare în viața de zi cu zi și la cele care sunt foarte sensibile la senzațiile din propriul corp.
Medicii clasifică palpitațiile în cinci mari categorii de cauze:
Pentru a stabili dacă palpitațiile sunt provocate de anxietate, medicul începe de obicei cu un chestionar de screening. Acesta ajută la identificarea persoanelor la care este probabil ca palpitațiile să aibă legătură cu anxietatea.
Cei care ating un anumit scor pot fi trimiși pentru monitorizare.