Odată cu revenirea copiilor în grădinițe și școli, apare și răceala. Un medic pediatru explică de ce septembrie este perioada în care virusurile găsesc condițiile perfecte pentru a se răspândi și ce pot face părinții pentru a reduce riscul de îmbolnăvire.
Nu „imunitatea slabă” este principalul motiv pentru care copiii răcesc mai des după începerea grădiniței sau a școlii, ci numărul mult mai mare de contacte apropiate dintre ei.
Somnul, alimentația echilibrată, mișcarea, hidratarea și aerul proaspăt ajută organismul să funcționeze normal, dar nu pot garanta că un copil nu va contracta un virus.
Antibioticele nu tratează virusurile. În infecțiile respiratorii virale, acestea nu sunt, în general, necesare și trebuie utilizate doar când există indicație medicală pentru o infecție bacteriană.
Un nas care curge nu înseamnă automat că micuțul trebuie ținut acasă. Contează mai ales starea generală: febra, letargia și incapacitatea de a participa la activitățile obișnuite sunt semnale importante.
De ce pare că, imediat ce începe grădinița sau școala, copiii încep să se îmbolnăvească unul după altul?
Explicația este mai simplă decât pare. În timpul vacanței de vară, copiii petrec adesea mai mult timp în aer liber, în grupuri mai mici și sunt mai rar concentrați în spații închise, alături de zeci de alți copii.
Odată cu începutul anului școlar, situația se schimbă radical. Zeci de copii se întorc în aceleași săli de clasă, se joacă împreună, ating aceleași suprafețe, folosesc obiecte comune și petrec multe ore în apropiere unii de ceilalți.
„În timp ce în timpul vacanței copiii petrec mai mult timp în aer liber, în grupuri mai mici, și se află mai rar în spații aglomerate și închise, începerea grădiniței și a școlii duce la o creștere bruscă a numărului de contacte strânse, ceea ce facilitează răspândirea virusurilor respiratorii”, explică dr. Laura Kossuth, specialistă la Centrul de Pediatrie al Universității Semmelweis, conform Medical Xpress.
Așadar, ceea ce se schimbă în primul rând nu este „puterea” sistemului imunitar, ci nivelul de expunere la agenți infecțioși.
Revenirea la școală vine, într-adevăr, cu numeroase schimbări. Copilul trebuie să se trezească mai devreme, poate dormi mai puțin, are un program mai strict și, uneori, resimte stresul revenirii în colectivitate.
Se pot modifica și mesele, timpul petrecut afară sau nivelul de activitate fizică. Toate acestea pot influența starea generală de bine a copilului.
Dar aceste schimbări nu înseamnă automat că sistemul imunitar este slăbit.
Mai important este faptul că organismul intră într-o perioadă în care copilul este expus simultan la numeroși agenți patogeni. Iar pentru cei mici, care intră în contact cu virusuri pe care organismul lor nu le-a mai întâlnit, acest lucru poate însemna mai multe episoade de infecție.
Somnul suficient și o rutină echilibrată rămân însă importante. Un copil odihnit, hrănit corespunzător și hidratat are condițiile necesare pentru ca organismul să funcționeze cât mai bine.
La începutul toamnei pot circula numeroase virusuri respiratorii. Pe măsură ce sezonul rece avansează, și alte virusuri, inclusiv virusul sincitial respirator (RSV) și virusurile gripale, pot avea un rol tot mai important.
Iar aici apare o altă surpriză pentru părinți: simptomele nu spun întotdeauna ce virus a provocat boala.
Nasul care curge, tusea, durerea în gât, oboseala, lipsa poftei de mâncare sau febra pot apărea în cazul mai multor infecții respiratorii. Fără investigații specifice, nu este întotdeauna posibil să se stabilească exact agentul responsabil doar pe baza simptomelor.
De aceea, o răceală nu trebuie privită automat ca dovada că „imunitatea copilului este la pământ”.
Există și o altă idee răspândită: cu cât copilul se îmbolnăvește mai des, cu atât sistemul său imunitar devine mai puternic.
Realitatea este mai nuanțată.
Sistemul imunitar se dezvoltă pe parcursul copilăriei, iar întâlnirea cu anumiți agenți patogeni poate contribui la formarea memoriei imunologice. Vaccinarea poate genera, de asemenea, un răspuns imun specific și este una dintre metodele importante de protecție împotriva unor boli prevenibile.
Însă asta nu înseamnă că este benefic să lași copilul să se îmbolnăvească intenționat.
Virusurile respiratorii sunt numeroase și foarte diverse, iar unele suferă modificări în timp. Prin urmare, faptul că un copil a trecut printr-o răceală nu îl face automat protejat împotriva următorului virus pe care îl va întâlni.
Infecțiile repetate nu trebuie căutate ca metodă de „antrenare” a imunității.
Odată cu venirea toamnei, scade și expunerea la lumina solară, ceea ce poate influența producția naturală de vitamina D.
Dr. Laura Kossuth recomandă atenție la aportul adecvat de vitamina D în această perioadă, dar atrage atenția asupra unei confuzii frecvente: vitamina D nu trebuie privită drept un „stimulent imunitar” miraculos care, administrat de unul singur, împiedică îmbolnăvirea la grădiniță sau la școală.
Doza potrivită trebuie stabilită în funcție de vârsta și particularitățile copilului, motiv pentru care este recomandată discuția cu medicul pediatru.
Cu alte cuvinte, nu există o vitamină-minune care să transforme copilul într-un „blindat” împotriva virusurilor.
Nu există o metodă prin care infecțiile respiratorii să fie eliminate complet din viața unui copil. Dar există câteva măsuri simple care pot limita riscurile și pot susține starea generală de sănătate.
Unul dintre cele mai importante lucruri este somnul suficient. Revenirea la școală nu ar trebui să însemne doar ghiozdan pregătit și haine pentru a doua zi, ci și un program de odihnă cât mai constant.
La fel de importante sunt:
o alimentație variată;
hidratarea corespunzătoare;
mișcarea regulată;
timpul petrecut în aer liber;
spălarea corectă și frecventă a mâinilor;
acoperirea gurii și nasului la tuse și strănut;
evitarea împărțirii sticlelor de apă și tacâmurilor;
aerisirea regulată a sălilor de clasă.
Igiena mâinilor este deosebit de importantă deoarece copiii ating frecvent fața, nasul și gura, iar mâinile pot contribui la transferul microorganismelor.
În plus, vaccinarea rămâne o măsură importantă de prevenție pentru bolile pentru care există vaccinuri recomandate.
Unul dintre cele mai importante lucruri pe care părinții trebuie să le știe la începutul sezonului rece este că majoritatea infecțiilor respiratorii obișnuite sunt virale.
Antibioticele acționează împotriva bacteriilor, nu împotriva virusurilor. Prin urmare, administrarea lor fără indicație medicală nu grăbește vindecarea unei răceli virale.
Antibioticul poate fi necesar atunci când medicul stabilește că este vorba despre o infecție bacteriană pentru care tratamentul este justificat.
Administrarea inutilă poate însemna, în schimb, efecte adverse și contribuie la problema rezistenței bacteriene la antibiotice.
Aici părinții se confruntă adesea cu o dilemă: dacă micuțul tușește sau are nasul înfundat, trebuie obligatoriu să rămână acasă?
Potrivit recomandării specialistului, nu este suficient să privim un singur simptom izolat. Starea generală a copilului este esențială.
Dacă are febră, este neobișnuit de somnolent sau letargic, se simte foarte rău ori nu poate participa la activitățile obișnuite, are nevoie de odihnă și îngrijire acasă.
În schimb, un copil care nu are febră, este energic și poate desfășura activitățile fizice obișnuite poate avea doar o răceală ușoară. Într-o astfel de situație, o perioadă foarte lungă de absență nu este neapărat justificată, cu condiția să fie respectate regulile instituției de învățământ privind prezența și controlul infecțiilor.
Imaginea copilului care se întoarce din vacanță cu o „imunitate slăbită” și se îmbolnăvește imediat ce intră în clasă este, așadar, înșelătoare.
Schimbarea majoră este numărul de contacte.
Mai mulți copii într-un spațiu comun înseamnă mai multe oportunități pentru transmiterea virusurilor. Iar schimbarea programului, somnul insuficient sau stresul pot influența starea generală a copilului, fără ca acest lucru să însemne automat că sistemul său imunitar s-a „prăbușit”.
Pentru părinți, începutul anului școlar poate fi, astfel, mai puțin despre căutarea unui „tratament pentru imunitate” și mai mult despre lucruri aparent banale, dar importante: somn, hrană variată, mișcare, hidratare, igienă, aerisire, vaccinare și atenție la starea generală a copilului.
Iar dacă apare o răceală, cel mai important este ca părinții să nu intre imediat în panică. O copilărie fără nicio infecție respiratorie este aproape imposibilă, însă o abordare corectă poate face diferența între o viroză gestionată cu răbdare și tratamente administrate inutil.
