Mulți oameni cred că o bere rece sau un cocktail cu gheață hidratează în zilele toride. În realitate, alcoolul face exact opusul: determină organismul să piardă mai multă apă decât primește.
Un pahar de bere sau un cocktail poate părea soluția ideală pentru răcorire într-o zi fierbinte. Însă efectul asupra organismului este mai complicat decât simpla senzație de sete potolită.
Consumul de alcool reduce eliberarea unui hormon esențial pentru menținerea hidratării, numit vasopresină sau hormon antidiuretic (ADH). Rolul acestuia este să transmită rinichilor să păstreze apa în organism.
Atunci când nivelul ADH scade, rinichii elimină mai multă apă prin urină. Rezultatul? Mergi mai des la toaletă și pierzi lichide mai rapid decât ai impresia.
Nutriționista Julia Zumpano explică faptul că organismul poate ajunge într-un „deficit net” de apă, chiar dacă persoana consumă lichide prin băuturile alcoolice, conform Health Cleveland.
Efectul apare surprinzător de repede. În aproximativ 15 minute de la prima înghițitură, alcoolul începe deja să reducă nivelul hormonului antidiuretic.
Asta declanșează un lanț de reacții:
De aici și senzația pe care mulți o cunosc după consumul de alcool: drumuri repetate la toaletă și, ulterior, senzație de sete, gură uscată sau dureri de cap.
Vara, riscul devine și mai mare. Temperaturile ridicate determină transpirație abundentă, ceea ce înseamnă pierdere suplimentară de lichide.
Dacă peste acest proces se adaugă și alcoolul, organismul este lovit din două direcții:
Specialiștii avertizează că deshidratarea poate apărea mai repede decât își dau seama oamenii, mai ales la festivaluri, petreceri în aer liber sau pe plajă.
Mâncarea încetinește absorbția alcoolului. Atunci când o persoană bea pe stomacul gol, alcoolul ajunge mult mai rapid în sânge.
Asta înseamnă că efectul asupra hormonului ADH apare mai intens și mai repede, iar riscul de deshidratare crește.
Consumul rapid sau excesiv agravează și el problema. Cu cât cantitatea de alcool este mai mare într-un timp scurt, cu atât organismul pierde mai multe lichide.
Toate băuturile alcoolice au efect deshidratant, indiferent că vorbim despre bere, vin, tequila, whisky sau vodcă.
Diferența apare în concentrația de alcool. O băutură cu un procent mai mare de alcool poate accelera deshidratarea.
De exemplu, dacă cineva consumă aceeași cantitate de bere și de cocktail tare, efectul cocktailului poate fi mult mai agresiv asupra hidratării.
Specialiștii atrag atenția și asupra berilor artizanale foarte concentrate, precum IPA-urile, care pot avea chiar dublul concentrației alcoolice față de o bere obișnuită.
Nu doar alcoolul contribuie la deshidratare. Ingredientele din cocktailuri pot amplifica efectul:
cofeina din băuturile energizante sau sucuri acidulate are și ea efect diuretic;
băuturile carbogazoase pot accelera absorbția alcoolului;
siropurile și îndulcitorii maschează gustul alcoolului și pot determina consum mai mare.
Practic, unele cocktailuri pot deveni adevărate „capcane” pentru hidratarea organismului.
Berile fără alcool conțin, în general, sub 0,5% alcool. Această cantitate este prea mică pentru a declanșa mecanismul puternic de deshidratare asociat alcoolului obișnuit.
În aceste cazuri, aportul de apă din băutură poate compensa pierderile minime de lichide.
Specialiștii recomandă o regulă simplă: un pahar mare de apă după fiecare băutură alcoolică.
Această strategie:
Alte recomandări importante:
Printre simptomele care pot apărea după consumul de alcool se numără:
Persoanele cu diabet, boli renale, hepatice sau afecțiuni cardiace trebuie să fie și mai prudente, deoarece organismul lor gestionează mai greu echilibrul lichidelor.
Mulți oameni asociază automat lichidele cu hidratarea. Însă alcoolul reprezintă o excepție.
Deși berea, vinul sau cocktailurile conțin apă, efectul alcoolului asupra rinichilor poate anula beneficiul lichidului consumat.
Cu alte cuvinte, poți bea mult și totuși să ajungi deshidratat.
