Un studiu amplu arată că anumite activități fizice pot fi asociate cu un risc mai mare de demență. Iată despre ce este vorba.
Un job care presupune ridicarea greutăților, efort fizic intens și ore întregi de muncă poate avea efecte diferite asupra creierului față de sportul făcut în timpul liber.
Un studiu amplu arată că efortul fizic la locul de muncă nu are aceleași beneficii pentru sănătate ca alergarea, înotul, mersul pe bicicletă sau alte forme de mișcare făcute în timpul liber.
Cercetătorii au analizat peste 4,2 milioane de persoane și au găsit o asociere surprinzătoare: activitatea fizică din timpul liber a fost legată de un risc mai mic de demență, în timp ce activitatea fizică intensă la serviciu a fost asociată cu un risc mai mare.
Cercetarea, publicată în revista The Lancet Public Health, a analizat date din 74 de studii.
Participanții aveau între 45 și 93 de ani și au fost urmăriți, în medie, timp de aproximativ 10 ani. Cercetătorii au urmărit apariția demenței, inclusiv a bolii Alzheimer și a demenței vasculare.
Rezultatul este important. Persoanele care au avut un nivel mai ridicat de activitate fizică în timpul liber au avut un risc cu 24% mai mic de demență față de cele care au făcut foarte puțină mișcare.
Aici intră activități precum:
Rezultatele au fost foarte diferite în cazul activității fizice de la locul de muncă. Persoanele care au avut un nivel ridicat de activitate fizică profesională au prezentat un risc cu aproximativ 20% mai mare de demență.
În această categorie intră, de exemplu, unele meserii din construcții, lucrările care implică ridicarea și transportul unor greutăți sau alte activități care cer efort fizic constant.
Cercetătorii au analizat și activitatea fizică asociată deplasării la serviciu. Aici a apărut o ușoară creștere a riscului de demență, însă autorii spun că dovezile sunt încă prea puține pentru o concluzie clară.
Aceasta este una dintre cele mai importante întrebări ridicate de studiu.
La prima vedere, pare ciudat. Dacă mișcarea este bună pentru creier, de ce ar putea munca fizică grea să aibă un efect opus?
Explicația poate sta în felul în care are loc activitatea fizică. Sportul din timpul liber este, de obicei, voluntar. O persoană își poate alege ritmul, durata și tipul de exercițiu. De asemenea, poate avea timp pentru odihnă și recuperare.
În schimb, un job solicitant poate presupune ore întregi de efort, mișcări repetitive, ridicarea unor greutăți, stat mult în picioare și pauze insuficiente.
La toate acestea se pot adăuga stresul profesional, programul de lucru dificil și expunerea la zgomot sau poluare.
Cercetătorii subliniază un lucru important: rezultatele nu arată că efortul fizic în sine provoacă demență.
Este posibil ca diferența să apară din cauza condițiilor în care se desfășoară munca fizică.
Persoanele care au joburi solicitante pot avea mai mult stres, mai puțin timp pentru odihnă și mai puține oportunități pentru sportul practicat din plăcere.
În plus, unele locuri de muncă pot implica expunere la zgomot, poluare sau alte condiții care pot afecta sănătatea pe termen lung.
Profesorul David Raichlen, unul dintre autorii studiului, spune că, atunci când vine vorba despre protejarea creierului, contextul în care are loc activitatea fizică poate fi la fel de important ca mișcarea în sine.
Rezultatele susțin ideea că activitatea fizică nu trebuie privită doar prin numărul de pași sau prin numărul de ore petrecute în mișcare.
Contează și de ce, cum și în ce condiții te miști. O persoană care lucrează opt ore într-un job solicitant fizic nu înseamnă automat că primește aceleași beneficii pentru creier ca o persoană care face 30-60 de minute de sport în timpul liber.
Mișcarea recreațională poate veni și cu alte avantaje. Poate reduce stresul, poate favoriza interacțiunea socială și îi permite organismului să aibă perioade de recuperare.
Studiul nu schimbă recomandările generale privind activitatea fizică.
Lipsa mișcării rămâne un factor important pentru sănătate. Sedentarismul a fost asociat în numeroase cercetări cu un risc mai mare de probleme cardiovasculare, diabet și declin cognitiv.
Un alt studiu publicat în acest an a analizat relația dintre timpul petrecut pe scaun, activitatea fizică și somn.
Cercetătorii au observat că persoanele care stăteau mai mult de opt ore pe zi în poziție șezândă aveau un risc mai mare de demență, în timp ce activitatea fizică și un somn suficient au fost asociate cu un risc mai mic.
Așadar, mesajul nu este să renunți la mișcare. Este să înțelegi că nu toate formele de activitate fizică au același rol pentru sănătate.
Pentru cineva care lucrează în construcții, pe șantier sau într-un alt domeniu solicitant fizic, studiul nu înseamnă că trebuie să renunțe la meserie.
Mai important este ca, atunci când este posibil, să existe:
Cercetătorii consideră că accesul la parcuri, trasee pentru mers pe jos și spații pentru sport poate avea un rol important în prevenția demenței.
Demența nu are o singură cauză. Numeroși factori pot influența riscul, de la vârstă și genetică până la sănătatea cardiovasculară, somn, alimentație, sedentarism și nivelul de activitate fizică.
Noul studiu aduce însă o nuanță importantă. Pentru sănătatea creierului, sportul făcut cu regularitate în timpul liber pare să ofere beneficii pe care o zi întreagă de muncă fizică grea nu le oferă în același mod.