Sănătatea ficatului este adesea redusă la ideea de detox, dar realitatea e diferită și mult mai complexă.
Ficatul este unul dintre cele mai importante organe ale corpului, un adevărat laborator biologic care procesează toxinele, grăsimile, zahărul și medicamentele. Atunci când este suprasolicitat, mai ales din cauza unei alimentații bogate în grăsimi, a alcoolului, a stresului sau a sedentarismului, poate apărea steatoza hepatică, cunoscută popular ca ficat gras.
Steatoza nonalcoolică hepatică este caracterizată prin acumulare excesivă de lipide, în special trigliceride, în celulele hepatice, în lipsa consumului semnificativ de alcool.
Tratamentul standard acceptat în momentul de față constă în modificări de stil de viață - controlul greutății, activitate fizică, dietă sănătoasă, controlul diabetului/insulino-rezistenței.
Tocmai de aceea, de cele mai multe ori, cei mai mulți pacienți caută remedii naturiste adjuvante precum ceaiuri din plante. Dar ce spun studiile?
O meta-analiză care a inclus patru studii randomizate indică că suplimentarea cu ceai verde poate reduce nivelurile serice de ALT (alanin-aminotransferază) și AST (aspartat-aminotransferază) la pacienții cu Steatoza nonalcoolică hepatică, potrivit PubMed.
Un studiu clinic pe 12 săptămâni a arătat că extractul de ceai verde (GTE) poate scădea enzimele hepatice ALT și AST, potrivit PMC.
Consumul regulat de ceai verde s-a asociat cu un risc redus de boală hepatică, inclusiv steatoză hepatică, după analiza epidemiologică.
Într-un studiu de tip Mendelian randomization și o analiza NHANES (SUA) au arătat că un consum mai ridicat de ceai negru s-a asociat cu o reducere de aprox. 24 % a riscului de steatoza nonalcoolică hepatică.
Ei bine, ceaiul verde este bogat în catechine, care au proprietăți antioxidante, antiinflamatorii și pot stimula oxidarea acizilor grași în ficat.
În studii, ceaiul verde reduce acumularea de grăsime în ficat, protejează hepatocitele de stres oxidativ și reglează expresia genelor implicate în metabolismul lipidic.
Armurariul (Silybum marianum) este considerat "aurul verde" pentru ficat. Substanța activă, silimarina, are efect antioxidant, antiinflamator și regenerator asupra celulelor hepatice.
Beneficii:
Un studiu clinic a demonstrat că, în 66 de persoane cu ficat gras, administrarea a 2 g de extract de lemn dulce timp de 2 luni a redus nivelurile de ALT și AST comparativ cu placebo, potrivit Healthline.
Totuși, consumul excesiv de licorice poate produce efecte adverse (creșterea tensiunii arteriale, retenție de sodiu etc.) și interacțiuni medicamentoase, deci dozajul trebuie atent controlat.
Anghinarea stimulează secreția biliară și ajută la digerarea grăsimilor. Este indicată în ficatul gras și în dischinezia biliară.
Beneficii:
Păpădia stimulează funcția hepatică și renală, contribuind la eliminarea toxinelor și a excesului de apă din organism.
Beneficii:
Rostopasca (Chelidonium majus) are un efect puternic de stimulare a secreției biliare și de curățare a ficatului. Totuși, trebuie folosită cu prudență, în doze mici, pentru perioade scurte (maxim 10 zile), sub supravegherea medicului.
Beneficii: