Un condiment vechi ar putea avea un rol neașteptat pentru sănătatea ficatului. Ce au descoperit cercetătorii despre șofran.
O moleculă extrasă din șofran ar putea deveni o nouă direcție de cercetare pentru tratamentul ficatului gras metabolic. Studiul publicat în revista Targetome arată că Crocin II poate favoriza eliminarea proteinei ANGPTL8, implicată în acumularea grăsimilor în ficat. Rezultatele provin însă doar din teste pe celule și șoareci, iar eficiența la oameni nu este încă demonstrată.
Ficatul gras a devenit una dintre cele mai frecvente boli metabolice la nivel mondial. Afecțiunea apare atunci când în celulele ficatului se acumulează cantități prea mari de grăsime, iar în timp poate duce la inflamație, fibroză, ciroză și chiar cancer hepatic.
Boala numită astăzi MASLD (metabolic dysfunction-associated steatotic liver disease) reprezintă forma modernă de denumire pentru ficatul gras asociat tulburărilor metabolice.
În trecut, această afecțiune era cunoscută sub numele de ficat gras non-alcoolic.
Schimbarea denumirii reflectă faptul că principalii factori implicați nu sunt doar lipsa consumului de alcool, ci mai ales problemele metabolice ale organismului.
Printre factorii care cresc riscul apar:
Estimările cercetătorilor arată că aproximativ 30% dintre adulții din lume au această afecțiune.
Problema devine importantă deoarece multe persoane nu au simptome în primele faze. Ficatul poate acumula grăsime ani întregi fără ca pacientul să observe modificări evidente.
În unele situații, boala evoluează către inflamație hepatică, cunoscută sub numele de MASH (metabolic dysfunction-associated steatohepatitis), apoi către fibroză și ciroză.
Ficatul are un rol esențial în organism. El filtrează substanțe, produce proteine importante, reglează metabolismul și participă la procesarea grăsimilor.
Atunci când grăsimea se acumulează excesiv în celulele hepatice, funcționarea normală a organului poate fi afectată.
Inițial, acumularea de grăsime poate părea o problemă minoră. Totuși, în timp pot apărea modificări:
Dacă ritmul actual se menține, statisticile viitorului arată îngrijorător. Ficatul steatozic asociat disfuncției metabolice (MASLD) tinde să devină o normă, nu o excepție, dacă populația nu adoptă măsuri de screening de la vârste fragede.
"Conform predicțiilor actuale din literatură, până în anul 2050, aproximativ 50% din populația globului ar putea fi afectată de ficatul steatozic asociat disfuncției metabolice. Este extrem de îngrijorător. Dacă acționăm acum, sunt sigură că în 2050 vom avea o prevalență mai mică decât cea estimată, poate chiar sub 30%", a explicat dr. Anca Trifan, coordonatorul Institutul de Hepatologie și Gastroenterologie din Iași, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
În centrul studiului s-a aflat proteina ANGPTL8.
Această proteină este produsă în principal de ficat și are rol în modul în care organismul gestionează grăsimile.
ANGPTL8 influențează activitatea unor mecanisme implicate în transportul și depozitarea lipidelor.
În cazul persoanelor cu MASLD, nivelurile acestei proteine pot crește.
Cercetările anterioare au sugerat că nivelurile ridicate de ANGPTL8 sunt asociate cu:
Din acest motiv, oamenii de știință au început să caute metode prin care să reducă activitatea acestei proteine.
Cercetătorii au analizat mai multe substanțe naturale din șofran și au identificat Crocin II ca un compus cu efect interesant asupra ANGPTL8.
Experimentele au arătat că această moleculă se poate lega de proteină și poate favoriza eliminarea ei printr-un mecanism natural al celulelor.
Procesul implică autofagia, un sistem prin care celulele elimină componentele deteriorate sau inutile.
Mai exact, Crocin II pare să ajute celula să transporte proteina ANGPTL8 către structuri numite lizozomi, unde aceasta este degradată.
Prin reducerea acestei proteine, cercetătorii au observat mai multe efecte:
Pentru a testa efectele Crocin II, cercetătorii au folosit șoareci hrăniți cu o dietă bogată în grăsimi.
Acest tip de alimentație este utilizat frecvent în cercetare pentru a reproduce anumite caracteristici ale ficatului gras metabolic.
După administrarea Crocin II, șoarecii au prezentat o acumulare mai redusă de grăsime hepatică, valori mai bune ale unor markeri ai funcției ficatului și mai puține semne de inflamație.
Cercetătorii nu au observat afectări importante ale unor organe precum rinichii, inima sau splina în cadrul experimentelor realizate.
Totuși, rezultatele obținute la animale nu pot fi transferate automat la oameni.
Numeroase substanțe care au rezultate bune în laborator nu ajung niciodată să devină medicamente deoarece pot avea efecte diferite la oameni.
În prezent, tratamentul principal pentru MASLD se bazează în mare parte pe modificarea stilului de viață.
Scăderea în greutate, alimentația echilibrată și activitatea fizică pot reduce cantitatea de grăsime din ficat.
Există și medicamente aflate în dezvoltare sau aprobate pentru anumite categorii de pacienți, dar cercetătorii caută în continuare variante mai eficiente și mai bine tolerate.
Unele terapii care țintesc mecanisme metabolice complexe pot avea limite din cauza efectelor adverse sau a costurilor ridicate.
De aceea, moleculele naturale precum Crocin II atrag interesul oamenilor de știință.
Șofranul conține mai mulți compuși activi, printre care crocinele.
Cercetările anterioare au analizat posibile efecte ale șofranului asupra:
Unele studii au sugerat efecte benefice asupra metabolismului, însă dovezile nu sunt suficiente pentru a considera șofranul un tratament pentru boli cronice.
Cantitatea de compus activ dintr-un aliment poate varia, iar dozele utilizate în laborator sunt adesea mult diferite de cantitatea consumată într-o dietă obișnuită.
Răspunsul scurt este: nu există încă dovezi că șofranul vindecă ficatul gras la oameni.
Descoperirea Crocin II este importantă deoarece arată un mecanism nou prin care o moleculă naturală poate influența o proteină implicată în boală.
Dar între o descoperire de laborator și un tratament disponibil există mai multe etape:
Abia după aceste etape se poate spune dacă substanța poate deveni un medicament.
Până la apariția unor terapii noi, cele mai eficiente metode rămân cele legate de stilul de viață, și anume:
Persoanele cu diabet, obezitate sau colesterol crescut au nevoie de monitorizarea funcției hepatice.
Nu există dovezi că șofranul consumat ca aliment poate trata MASLD. Cercetarea actuală analizează o moleculă izolată, Crocin II, nu condimentul consumat zilnic.
Nu există o doză recomandată pentru tratamentul ficatului gras.
În prezent, cele mai importante măsuri sunt scăderea în greutate, controlul diabetului, activitatea fizică și alimentația echilibrată.
Molecula Crocin II extrasă din șofran oferă o perspectivă nouă asupra tratamentului ficatului gras metabolic. Cercetătorii au identificat un mecanism prin care această substanță poate reduce proteina ANGPTL8 și poate limita acumularea de grăsime în ficat.
Descoperirea este însă la început de drum. Crocin II nu este un tratament disponibil pentru pacienți, iar consumul de șofran nu poate înlocui recomandările medicale.
Studiile viitoare vor arăta dacă această moleculă poate trece de la laborator la un posibil medicament pentru una dintre cele mai răspândite boli metabolice ale lumii.