Alergiile alimentare nu se mai limitează la arahide și fructe de mare. Tot mai mulți oameni reacționează la ingrediente care nici măcar nu sunt recunoscute în prezent de legislația privind alergenii din Marea Britanie, avertizează experții.
Datele arată o creștere constantă a cazurilor de reacții alergice severe, inclusiv anafilaxie, ceea ce a determinat specialiștii să ceară autorităților revizuirea listei de alimente pentru care etichetarea este obligatorie.
Legislația Food Information Regulations 2014 obligă companiile să eticheteze clar 14 alergeni majori, printre care glutenul, crustaceele, peștele, ouăle, laptele de vacă, arahidele, nucile, soia sau susanul.
În 2021, Legea Natasha a adus un pas important: toate produsele preambalate pentru vânzare directă trebuie să afișeze lista completă de ingrediente, cu evidențierea celor 14 alergeni.
Totuși, cercetările recente sugerează că această listă nu mai este suficientă.
O analiză a aproape 3.000 de cazuri de anafilaxie alimentară raportate în rețeaua europeană Allergy Vigilance Network (2002–2023) a descoperit opt alimente care nu apar pe lista oficială a UE și Marii Britanii, dar care au provocat cel puțin 1% dintre reacții:
Autorii studiului recomandă includerea urgentă a laptelui de capră și oaie, a hriștii, mazării, lintei și mugurilor de pin pe lista alergenilor obligatoriu de etichetat.
Creșterea popularității dietelor vegane și pe bază de plante sporește utilizarea proteinelor din mazăre, a făinii de linte și a hriștii – toate asociate cu reacții alergice. Mai mult, unele proteine din alimente diferite sunt similare ca structură, ceea ce duce la reacții încrucișate și la expunere "ascunsă" chiar și în produse considerate sănătoase.