Glifosatul, erbicidul clasificat drept "probabil cancerigen" pentru oameni, ridică semne de întrebare despre siguranța alimentelor. Ce riscuri există și cum poți reduce expunerea la reziduurile de pesticide de pe struguri?
Glifosatul, un erbicid utilizat pe scară largă în agricultură, se află în centrul unor dezbateri despre efectele asupra sănătății și mediului. Substanța poate ajunge în contact cu solul și cu culturile agricole, iar posibilitatea apariției unor reziduuri în alimente ridică întrebări despre siguranța produselor pe care le consumăm. Strugurii se numără printre fructele despre care apar astfel de preocupări. Dr. Răzvan Vintilescu explică ce se știe despre glifosat, care sunt riscurile analizate de cercetători și ce măsuri pot reduce expunerea la reziduurile de pesticide.
"Îți vorbesc despre o substanță chimică ce poate cauza boli fatale și care este vândută la liber în orice oraș, sat și online. Aceasta poate fi găsită pe coaja fructelor, dar și în interiorul lor. Nu se vorbește despre acest potențial pericol și vei vedea de ce trebuie să acorzi atenție acestui subiect, mai ales dacă obișnuiești să consumi struguri nespălați.
Este vorba despre o substanță chimică inventată pentru a le ușura munca fermierilor din întreaga lume, deoarece distruge buruienile care sufocă culturile. Substanța se numește glifosat și este cunoscută ca erbicid cu acțiune totală", explică dr. Răzvan Vintilescu, pe pagina sa de Instagram.
Glifosatul este un erbicid utilizat pentru combaterea buruienilor din numeroase culturi agricole. Prin eliminarea vegetației nedorite, fermierii pot gestiona mai ușor terenurile agricole și pot reduce concurența pentru apă și nutrienți dintre buruieni și plantele cultivate.
Totuși, utilizarea erbicidelor ridică întrebări despre posibilitatea apariției reziduurilor în mediu și în alimente. Riscul depinde de modul de aplicare, de cultura agricolă și de condițiile în care are loc expunerea.
"Pe măsură ce distruge buruienile, o parte din erbicid poate ajunge și în contact cu culturile agricole. Astfel, reziduurile pot ajunge treptat din câmpurile de porumb sau de grâu direct în farfuria ta", afirmă medicul.
În podgorii, fermierii pot utiliza erbicide pentru combaterea buruienilor dintre rândurile de viță-de-vie. Această practică simplifică lucrările agricole și ajută la controlul vegetației nedorite.
Problema reziduurilor de pesticide trebuie însă analizată în funcție de fiecare cultură și de modul în care este utilizată substanța. Faptul că glifosatul se folosește în apropierea viței-de-vie nu înseamnă automat că strugurii conțin acest erbicid.
Pentru a stabili dacă există reziduuri și în ce cantități, sunt necesare analize de laborator. Rezultatele trebuie apoi comparate cu limitele legale aplicabile pentru produsul alimentar respectiv.
"Atunci când savurezi un strugure proaspăt, te poți întreba dacă acesta conține reziduuri de pesticide. De aceea, este important să cunoaștem modul în care sunt utilizate aceste substanțe și riscurile asociate expunerii la ele", explică dr. Răzvan Vintilescu.
Glifosatul este unul dintre erbicidele cel mai intens studiate în ultimele decenii. Cercetările au analizat posibilele efecte asupra celulelor umane, ADN-ului, sistemului endocrin și mai multor organe.
În 2015, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC), parte a Organizației Mondiale a Sănătății, a clasificat glifosatul drept "probabil cancerigen pentru oameni", în grupa 2A.
Această clasificare s-a bazat pe dovezi limitate privind cancerul la oameni și pe dovezi suficiente din studiile pe animale de laborator. Printre aspectele analizate s-a numărat posibila asociere dintre expunerea la glifosat și limfomul non-Hodgkin.
Clasificarea indică un potențial pericol, dar nu înseamnă că orice contact cu substanța provoacă în mod inevitabil cancer. Pentru evaluarea riscului concret contează nivelul expunerii, durata acesteia și dovezile disponibile.
Cercetătorii au analizat și posibilele efecte ale glifosatului asupra sistemului endocrin, fertilității, ficatului și sistemului nervos. Unele studii experimentale au identificat efecte biologice care justifică investigații suplimentare.
Totuși, rezultatele acestor cercetări nu demonstrează automat că expunerea obișnuită prin alimentație provoacă dereglări hormonale, avorturi spontane, pubertate precoce, ficat gras sau boli neurodegenerative precum Parkinson și Alzheimer.
Este important să facem diferența între efectele observate în anumite condiții experimentale și efectele demonstrate la oameni, în condiții reale de expunere.
În plus, riscurile asociate unui produs pe bază de glifosat pot depinde și de celelalte ingrediente din formulă. Prin urmare, rezultatele unui studiu asupra unei anumite formulări nu se aplică automat tuturor produselor care conțin această substanță activă.
O altă direcție de cercetare vizează microbiota intestinală, comunitatea de microorganisme care trăiesc în intestin și care contribuie la digestie și la funcționarea sistemului imunitar.
Unele studii experimentale au analizat posibilitatea ca glifosatul să influențeze anumite microorganisme și echilibrul microbiotei. Cu toate acestea, dovezile disponibile nu permit concluzia că expunerea alimentară obișnuită la glifosat provoacă în mod direct sindromul de intestin iritabil sau boli autoimune.
Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a clarifica eventualele efecte asupra organismului uman și relevanța lor în condiții obișnuite de expunere.
Există câteva măsuri prin care poți reduce o parte dintre reziduurile aflate pe suprafața fructelor și legumelor. Aceste metode nu garantează însă eliminarea completă a pesticidelor.
Spală fructele și legumele sub jet de apă înainte de consum. Această măsură ajută la îndepărtarea murdăriei și poate reduce o parte dintre reziduurile de la suprafață.
Spălarea nu elimină neapărat toate reziduurile și nu poate îndepărta substanțele care au pătruns deja în interiorul alimentului. În cazul strugurilor, clătește bine fiecare ciorchine și acordă atenție boabelor.
Unele studii au arătat că soluțiile pe bază de bicarbonat pot îndepărta anumite pesticide de pe suprafața unor fructe și legume. Eficiența depinde însă de substanța analizată și de caracteristicile alimentului.
Nu există suficiente dovezi pentru a afirma că bicarbonatul elimină eficient glifosatul din toate fructele și legumele. Prin urmare, această metodă nu trebuie considerată o garanție de siguranță.
Spălarea fructelor și legumelor cu oțet nu asigură îndepărtarea completă a pesticidelor. Efectul depinde de tipul reziduului și de aliment, iar această metodă nu reprezintă o soluție sigură pentru eliminarea glifosatului.
Pentru consumul de zi cu zi, spălarea temeinică sub jet de apă rămâne o măsură simplă și utilă.
Pe piață există produse destinate curățării fructelor și legumelor. Acestea nu garantează eliminarea tuturor pesticidelor și nu trebuie considerate o metodă de protecție absolută.
Respectă instrucțiunile producătorului și clătește bine alimentele înainte de consum.
Decojirea poate reduce anumite reziduuri aflate pe suprafața fructelor și legumelor. Eficiența depinde însă de substanță și de modul în care aceasta a ajuns în aliment.
Metoda nu se aplică tuturor produselor și nu reprezintă o opțiune practică pentru struguri.
În agricultura ecologică, utilizarea glifosatului nu este permisă. Alegerea produselor certificate ecologic poate reprezenta o opțiune pentru persoanele care doresc să limiteze expunerea la anumite pesticide.
Totuși, certificarea ecologică nu garantează absența absolută a tuturor reziduurilor. Contaminările accidentale din mediul înconjurător sunt posibile, iar siguranța unui produs trebuie evaluată în funcție de dovezile disponibile.