Un studiu realizat de cercetători de la Barcelona Institute for Global Health arată că nu doar ce mănânci contează, ci și când mănânci. Analiza, realizată pe peste 7.000 de persoane, indică faptul că două obiceiuri aparent banale - cina mai devreme și micul dejun consumat devreme - pot contribui la menținerea unei greutăți corporale mai mici în timp.
Cercetătorii au analizat datele a 7.074 de persoane cu vârste între 40 și 65 de ani și au urmărit evoluția indicelui de masă corporală (IMC) pe o perioadă de cinci ani. Rezultatele arată clar: persoanele care mănâncă mai devreme și evită gustările între cină și micul dejun tind să aibă un IMC mai mic.
Mai exact, un interval mai lung de post pe timpul nopții - adică perioada dintre ultima masă din zi și prima masă din dimineața următoare - este asociat cu o greutate mai scăzută. În schimb, mesele frecvente și micul dejun luat târziu sunt corelate cu un IMC mai ridicat.
Explicația ține de așa-numitele ritmuri circadiene - ceasurile interne ale organismului care reglează procesele biologice pe parcursul unei zile. Potrivit cercetătorilor, alimentația sincronizată cu aceste ritmuri ajută corpul să ardă mai eficient caloriile și să controleze mai bine senzația de foame.
Astfel, mesele luate mai devreme în cursul zilei sunt mai bine aliniate cu funcționarea naturală a organismului, ceea ce poate favoriza menținerea unei greutăți sănătoase.
Efectele au fost mai vizibile în cazul femeilor aflate înainte de menopauză. În schimb, în cazul bărbaților care sar peste micul dejun și practică un tip de post intermitent, cercetătorii nu au observat beneficii clare asupra greutății.
Un grup distinct identificat în studiu - format exclusiv din bărbați - include persoane care mănâncă prima masă după ora 14:00 și țin un post de aproximativ 17 ore. În acest caz, obiceiul nu a fost asociat cu o scădere a greutății, fiind corelat mai degrabă cu alți factori precum consumul de alcool, fumatul sau șomajul.
Autorii studiului subliniază că nu orice formă de post intermitent este eficientă. Săritul peste micul dejun, de exemplu, nu pare să ajute la slăbit pe termen lung, comparativ cu simpla reducere a caloriilor.
În schimb, varianta care implică o pauză mai lungă peste noapte, combinată cu mese luate mai devreme, pare mai promițătoare.
Cercetătorii sugerează că aceste obiceiuri pot influența și producția de insulină și modul în care organismul stochează grăsimea. De asemenea, programul meselor ar putea avea legătură și cu calitatea somnului, un alt factor esențial în controlul greutății.
Totuși, studiul nu demonstrează o relație directă de cauzalitate, ci doar asocieri. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma aceste mecanisme.
Rezultatele fac parte dintr-un domeniu de cercetare în creștere, numit crononutriție, care analizează nu doar alimentația în sine, ci și momentul și frecvența meselor.
Ideea de bază este simplă: obiceiurile alimentare care nu respectă ritmul natural al organismului pot afecta metabolismul și, implicit, greutatea corporală.
Datele sugerează o concluzie practică: dacă vrei să îți controlezi greutatea, ar putea fi mai eficient să mănânci mai devreme seara și să nu sari peste micul dejun, decât să reduci drastic mesele sau să le amâni cât mai mult.