Seu de vită, „grăsimea-minune” care a împărțit internetul în două tabere: trend alimentar sau risc pentru inimă și piele?

Seu de vită / Sursă: Freepik Seu de vită / Sursă: Freepik

Un ingredient considerat depășit timp de decenii revine în atenția publicului: seu de vită. Acest tip de grăsime animală este prezentat ca alternativă „naturală” la uleiurile din semințe. Este sănătos sau vorbim despre un nou val de dezinformare?

Seul de vită este grăsimea obținută din țesutul adipos al bovinelor, prin topire lentă și filtrare. În trecut, era un ingredient de bază în bucătăriile industriale și fast-food, folosit pentru prăjire intensă, mai ales la cartofi.

A fost abandonat în anii ’90, când industria alimentară a trecut la uleiuri vegetale din semințe. Astăzi însă, revine în forță atât în gastronomie, cât și în cosmetice artizanale, fiind promovat drept „mai natural” și „mai apropiat de biologia umană”.

De la friteuze la skincare: ingredientul care a devenit „versatil”

Surprinzător, seu de vită nu mai este doar un ingredient alimentar. El apare acum în:

  • săpunuri artizanale
  • balsamuri de buze
  • creme hidratante „naturale”
  • lumânări și produse de îngrijire corporală

Unele branduri și restaurante din SUA au readus chiar prăjirea în seu de vită, alimentând ideea unei „reveniri la tradiție”.

De unde a pornit controversa: uleiurile din semințe vs. grăsimile animale

Discuția a explodat după ce Robert F. Kennedy Jr. a susținut public ideea că seu de vită ar fi o alternativă mai sănătoasă decât uleiurile din semințe, afirmând că acestea ar contribui la epidemia de obezitate, conform The Guardian.

În paralel, influencerii wellness au preluat mesajul și l-au amplificat, transformând o dezbatere științifică complexă într-un duel simplificat: „natural vs. procesat”.

Ce spun medicii despre sănătatea inimii

Specialiștii în nutriție de la Stanford University și American Heart Association sunt clari: nu există dovezi că seu de vită aduce beneficii cardiovasculare.

Dimpotrivă, el este o sursă concentrată de grăsimi saturate, care:

  • cresc colesterolul LDL („rău”)
  • favorizează depunerea plăcilor în artere
  • cresc riscul de boli cardiovasculare

Ghidurile alimentare recomandă limitarea grăsimilor saturate la sub 10% din aportul caloric zilnic, însă majoritatea populației depășește această limită.

Este mai bun decât uleiurile din semințe? Răspunsul scurt: nu

Potrivit cercetărilor de la Tufts University, înlocuirea grăsimilor saturate cu grăsimi nesaturate (precum cele din uleiurile vegetale) este asociată cu:

  • reducerea riscului cardiovascular
  • scăderea mortalității generale
  • profil lipidic mai sănătos

O analiză a American Heart Association a arătat că înlocuirea grăsimilor saturate cu uleiuri polinesaturate poate reduce riscul bolilor de inimă cu aproximativ 30%.

„Uleiurile din semințe sunt toxice”? Ce spun datele reale

Una dintre cele mai răspândite afirmații din mediul online este că uleiurile din semințe ar fi „inflamatorii”.

Totuși, cercetătorii explică faptul că această idee pornește din studii pe animale sau modele de laborator, care nu se confirmă în studiile pe oameni.

Omega-6, abundente în aceste uleiuri, sunt grăsimi esențiale implicate în reglarea colesterolului și funcționarea celulară. Problema reală, spun experții, este consumul excesiv de alimente ultraprocesate, nu uleiul în sine.

Influența alimentației moderne, nu a unui singur ingredient

Medicul Christopher Gardner explică faptul că asocierea uleiurilor din semințe cu obezitatea este înșelătoare. Problema reală este consumul crescut de:

  • produse ultraprocesate
  • zaharuri adăugate
  • alimente bogate în calorii și sărace în fibre

Seul de vită nu „anulează” efectele unei diete dezechilibrate, la fel cum nici uleiurile vegetale nu sunt cauza directă a obezității.

Ce se întâmplă când ajunge pe piele

În dermatologie, seu de vită este uneori folosit în produse artizanale, dar efectele sale sunt limitate.

Dermatologii de la University of Washington explică faptul că:

  • are efect ocluziv (reduce pierderea de apă din piele)
  • nu hidratează complet (nu conține apă)
  • poate înfunda porii la tenul gras
  • se oxidează și poate avea miros neplăcut

De asemenea, poate conține urme de substanțe din mediul în care au fost crescute animalele, deoarece grăsimea poate acumula compuși liposolubili.

Ajută la ten? Doar limitat

Seul de vită poate proteja temporar pielea uscată sau iritată, similar vaselinei, dar nu are efecte dovedite pentru:

  • acnee
  • riduri
  • pete pigmentare
  • regenerare profundă a pielii

Dermatologii îl consideră mai degrabă o soluție ocazională, nu un tratament.

Alternativele recomandate de specialiști

Pentru alimentație:

  • ulei de măsline
  • ulei de rapiță
  • ulei de soia sau porumb
  • proteine vegetale (ex. fasole, linte)

Pentru piele:

  • unt de shea
  • produse cu ceramide
  • creme dermatologice moderne
  • vaselină farmaceutică

Între trend și știință: de ce revine mereu „ingredientul-minune”

Dezbaterea despre seu de vită reflectă un fenomen mai larg: căutarea unui „ingredient salvator” într-un context alimentar complex.

Însă dovezile medicale arată constant același lucru: nu există alimente-minune sau alimente-demon. Există doar tipare alimentare mai bune sau mai proaste pe termen lung.

În cazul seu de vită, știința actuală îl plasează clar într-o categorie cunoscută: grăsime saturată care trebuie consumată cu moderație, nu reinventată ca superaliment.

Google News icon  Urmărește-ne și pe Google News - abonează‑te!

Articole similare