Ce trebuie să știi
-
Glicemia medie a ajuns la 5,72 mmol/L în ziua examenului, față de 5,35 mmol/L cu patru zile înainte.
-
Cea mai mare valoare medie a fost observată în timpul probei scrise, când glicemia a ajuns la 6,14 mmol/L.
-
Glicemia a început să crească încă din zilele de dinaintea examenului, inclusiv în timpul somnului.
-
Cercetătorii subliniază că valorile observate nu au depășit semnificativ limitele considerate normale și nu reprezintă un pericol pe termen scurt, însă stresul repetat ar putea avea implicații metabolice.
Examenele pot pune organismul în stare de alertă chiar dacă pericolul este doar unul psihologic. Crește tensiunea, inima bate mai repede, somnul poate avea de suferit, iar acum cercetătorii au observat că și glicemia poate răspunde la presiunea unui test.
Un studiu prezentat în cadrul reuniunii anuale a Asociației Europene pentru Studiul Diabetului (EASD), desfășurată la Milano între 28 septembrie și 2 octombrie 2026, a analizat exact această reacție la studenți sănătoși la medicină. Cercetătorii de la Universitatea Carolină și Spitalul Universitar Motol din Praga au urmărit modificările glicemiei înaintea, în timpul și după un examen de biochimie.
Glicemia a crescut pe măsură ce examenul se apropia
Studiul a inclus 22 de studenți la medicină din anul al doilea, 13 femei și 9 bărbați, cu o vârstă medie de 21 de ani. Participanții erau sănătoși și nu aveau diabet. IMC-ul mediu a fost de 21,9 kg/m².
Pentru a vedea cât de mult se modifică glicemia în viața reală, cercetătorii nu s-au bazat pe o singură analiză de sânge. Studenții au purtat un dispozitiv de monitorizare continuă a glicemiei (CGM), montat pe partea posterioară a brațului, care a înregistrat nivelul glucozei la fiecare 15 minute.
Monitorizarea a început cu șapte zile înainte de examen și a continuat trei zile după acesta. În același timp, cercetătorii au urmărit și alți factori care pot influența glicemia, precum alimentația, activitatea fizică și somnul.
Rezultatul a fost surprinzător prin faptul că modificarea a putut fi observată chiar la persoane fără diabet.
În ziua examenului, glicemia medie zilnică a ajuns la 5,72 mmol/L, comparativ cu 5,35 mmol/L în a patra zi înaintea examenului. A doua zi după test, valoarea a coborât la 5,42 mmol/L.
Cu alte cuvinte, odată ce sursa de stres a trecut, glicemia a început să revină spre nivelurile anterioare.
Și somnul a fost însoțit de o creștere a glicemiei
Stresul nu pare să fi influențat doar orele petrecute efectiv la examen.
Cercetătorii au observat că glicemia medie în timpul somnului a crescut treptat în nopțile dinaintea testului: de la 4,70 mmol/L în noaptea cu șapte zile înainte, la 4,93 mmol/L în noaptea imediat anterioară examenului.
Acest tipar este compatibil cu ideea că organismul începe să reacționeze la stres înainte ca evenimentul stresant să se producă efectiv. Cu cât examenul se apropia, cu atât presiunea psihologică devenea mai mare.
Proba scrisă a venit cu cea mai mare glicemie
Cercetătorii au analizat separat și diferitele etape ale examenului: proba scrisă, pauza și proba orală.
Cea mai mare valoare medie a fost înregistrată în timpul probei scrise: 6,14 mmol/L.
În plus, nivelurile glicemiei au fost asociate cu nivelul de stres raportat de participanți. Studenții care au indicat un nivel mai ridicat de anxietate în chestionarul standardizat STAI-X1 au avut, înainte de examen, valori medii mai mari ale glicemiei și apoi o scădere mai pronunțată după ce examenul s-a încheiat.
De ce poate crește glicemia atunci când suntem stresați?
Explicația ține de modul în care organismul se pregătește pentru ceea ce percepe drept o situație solicitantă.
Atunci când apare stresul, organismul eliberează hormoni precum cortizolul și catecolaminele. Aceștia contribuie la reacția de „luptă sau fugă”, pregătind corpul pentru un consum rapid de energie.
Cortizolul poate stimula ficatul să elibereze glucoză în sânge. Practic, organismul se comportă ca și cum ar avea nevoie imediată de combustibil pentru a face față unei situații dificile.
În cazul unui examen, nu este nevoie să fugim sau să luptăm fizic, însă mecanismele biologice ale răspunsului la stres pot fi activate în continuare.
Hormonii de stres pot, de asemenea, să contracareze acțiunea insulinei. Potrivit autorilor, dacă asemenea creșteri hormonale și metabolice se repetă și se prelungesc, ele ar putea contribui la apariția rezistenței la insulină.
O glicemie mai mare la examen nu înseamnă diabet
Acesta este unul dintre cele mai importante aspecte ale studiului.
Valorile observate la studenți nu au reprezentat o situație de hiperglicemie periculoasă și nu înseamnă că aceștia au diabet. Cercetătorii spun că nivelurile medii zilnice nu au depășit semnificativ limita superioară a intervalului considerat sănătos și că modificările nu reprezintă un pericol pe termen scurt.
Așadar, o creștere temporară a glicemiei în perioada unui examen trebuie privită în context. Studiul nu demonstrează că stresul unui examen provoacă diabet.
Întrebarea ridicată de cercetători este însă alta: ce se întâmplă dacă organismul trece prin astfel de perioade de stres, iar acestea se repetă iar și iar?
Studenții la medicină pot trece prin luni întregi de stres
Autorii atrag atenția că un examen reprezintă un episod punctual, însă studenții la medicină pot avea perioade repetate de evaluări, uneori pe parcursul mai multor luni.
Natalia Michalcova, unul dintre autorii studiului, a explicat că nivelurile „ușor crescute” ale glicemiei, dacă apar persistent sau repetat, ar putea modifica în timp nivelul obișnuit al glicemiei unei persoane și ar putea contribui la mecanisme implicate în dezvoltarea diabetului de tip 2.
Este însă important de precizat că aceasta este o posibilitate biologică sugerată de cercetători, nu o concluzie demonstrată de acest studiu. Studiul nu a urmărit apariția diabetului și nu poate arăta că stresul examenelor îi face pe studenți să dezvolte diabet.
Somnul, alimentația și mișcarea pot conta în perioada examenelor
Cercetătorii recomandă studenților să nu ignore sănătatea în perioadele foarte solicitante.
Printre măsurile sugerate se numără somnul suficient, mesele echilibrate, activitatea fizică regulată, hidratarea și evitarea consumului excesiv de cofeină. Tehnicile de reducere a stresului pot fi, de asemenea, utile.
Aceste recomandări sunt relevante mai ales pentru că stresul examenelor nu vine singur. În perioadele de învățat intens, unii studenți dorm mai puțin, își schimbă programul meselor, reduc activitatea fizică și apelează la mai multă cafea sau alte surse de cofeină. Toți acești factori pot influența starea generală și metabolismul.
Studiul are și limite importante
Cercetătorii atrag atenția că rezultatele trebuie interpretate cu prudență.
Studiul a fost observațional, a inclus doar 22 de participanți și a urmărit un singur examen. Prin urmare, nu poate demonstra o relație de cauzalitate și nu poate stabili exact în ce măsură stresul, somnul, alimentația, activitatea fizică sau alți factori au contribuit la modificările glicemiei, conform Medical Xpress.
Sunt necesare studii mai ample, cu mai mulți participanți și perioade mai lungi de monitorizare, pentru a vedea dacă aceste modificări se repetă și dacă au vreo consecință asupra sănătății metabolice pe termen lung.
Deocamdată, mesajul cercetării este mai degrabă unul despre felul în care stresul se poate vedea în organism, chiar și atunci când persoana este tânără, sănătoasă și nu are diabet. Un examen poate trece în câteva ore, însă pentru organism, reacția la stres începe uneori cu zile înainte.
