Ce se întâmplă atunci când dai scroll la videoclipuri. Motivul pentru care ești plictisit și leneș
Conform unui studiu, plictiseala provocată de scroll-ul pe rețelele de socializare ar putea să vă agraveze problema.
Social media a ajuns să fie refugiul nostru contra plictiselii. Printr-un simplu scroll pe telefon avem acces la videoclipuri, poze și mesaje cu bebeluși, cățeluși, rețete de mâncare, replici amuzante, dispute, discursuri, podcast-uri și mult alt conținut divers.
Conform unui nou studiu, această practică ar putea agrava problema în loc să o rezolve.
Dr. Katy Tam, cercetător postdoctoral în psihologie la Universitatea din Toronto, susține că "deși oamenii derulează rapid sau schimbă videoclipurile pentru a evita plictiseala, acest comportament, de fapt, crește plictiseala".
Mai mult, acesta subliniază că experiența vizionării devine astfel mai puțin satisfăcătoare, mai puțin captivantă și mai puțin semnificativă.

Foto: Freepik @Rymydolov Iihcotdan
Ei bine, deși avem la dispoziție o gamă largă de opțiuni de divertisment, nu putem spune că oamenii sunt mai puțin plictisiți decât înainte.
Dimpotrivă, "între anii 2008 și 2020, cercetările au arătat o creștere a nivelului de plictiseală în rândul tinerilor", spune Tam.
Acest lucru este îngrijorător, deoarece plictiseala este asociată cu rezultate negative asupra sănătății mentale și comportamentale, inclusiv simptome depresive, performanțe academice slabe și chir tendințe agresive.
Pentru a înțelege mai bine cum schimbarea continuă a videoclipurilor influențează plictiseala, cercetătorii au efectuat două experimente pe aproximativ 1.200 de participanți.
În primul experiment, participanții au vizionat un videoclip de 10 minute fără a avea opțiunea de a derula sau a schimba, apoi au avut un interval de 10 minute în care putea naviga între șapte videocliuri de 5 minute fiecare.
În al doilea experiment, participanții au vizionat un videoclip de 10 minute în prima rundă, iar în cea de-a doua au avut opțiunea de a derula sau a da înapoi printr-un videoclip de 50 de minute.
Deși participanții au prezis că se vor simți mai puțin plictisiți având opțiunea de a schimba sau derula videoclipurile, au raportat ulterior că vizionarea unui singur videoclip cap - coadă a fost mai captivantă, mai satisfăcătoare și mai semnificativă.
Plictiseala apare atunci când există un decalaj între cât de implicați suntem și cât de implicați dorim să fim. Când oamenii continuă să schimbe videoclipurile, nu se angajează pe deplin cu niciunul dintre ele și caută mereu ceva mai interesant.
Pentru a înțele mai bine cum putem gestiona plictiseala, trebuie să ne gândim la ce reprezintă aceasta, de fapt.
Dr. Pamela Rutledge, director al Media Psyhology Research Center, afirmă că plictiseala este adesea înțeleasă greșit sau stigmatizată.
"Deși unii oameni echivalează plictiseala cu lenea sau lipsa de ambiție, aceasta poate avea atât efecte pozitive, cât și negative", explică Rutledge.
Plictiseala, la fel ca toate emoțiile negative, este un semnal care ne motivează să schimbăm ceea ce facem. În acest sens, este sănătoasă și adaptativă.
Dr. Katy Tam spune că pentru a ieși din ciclul nesfârșit al scroll-ului de videoclipuri, intenția este cheia.
"Acordați-vă timp înainte de a apăsa butonul de scroll sau de skip și găsiți modelități de a rămâne concentrați în timp ce vizionați videoclipuri", recomandă Dr. Katy Tam.
La fel cum plătim pentru cinematograf, plăcerea vine adesea din implicarea cu conținutul, nu din trecerea rapidă prin el.
Pamela Rutledge subliniază importanța reflecției asupra a ceea ce încercăm să evităm atunci când trecem rapid prin videoclipuri, deoarece nu totul poate fi interesant tot timpul.
Mai mult, nu ar trebui să ne simțim vinovați sau rușinați atunci când ne plictisim, ci să folosim acest moment ca pe o oportunitate de a ne gândi la activitățile care ne oferă semnificație și provocare.
Cercetările arată că activitățile care implică o abilitate într-un mod provocator, dar semnificativ, oferă un sentiment mai profund de satisfacție decât cele care ne țin doar ocupați sau ne ajută să ne relaxăm.
Medicii încurajează oamenii să devină mai conștienți de modul în care folosesc media de toate tipurile.
"Acordați atenție stărilor voastre de spirit în timpul utilizării media, astfel încât să puteți identifica momentul în care o experiență pozitivă devine negativă - câteva minute de relaxare cu videoclipuri amuzante cu pisici se pot transforma rapid într-o spirală descendentă de îndoială de sine", avertizează Rutledge, citează CNN.
Monitorizarea pediatrică în primul an, explicată de un medic pediatru din București. E importantă?
Semnele că ai nevoie de terapie. Daniela Simulescu: O să ai un șoculeț. Nu e că ai luat-o razna sau că trebuie să mergi la un popă
EXCLUSIV Cancerul de col uterin, prevenție. Raluca Sîmbotin (MSD Romania): Provoacă 350.000 de decese. Sunt prevenibile
Vitamina A, folosită greșit împotriva rujeolei, a dus la creșteri masive de intoxicații
Cum să iți arăți afecțiunea în relație: gesturi pe care trebuie să le faci
A oferi și a primi afecțiune este una dintre caracteristicile relațiilor sănătoase, dar asta nu înseamnă că este întotdeauna ușor.
Aproape jumătate dintre tineri își spun secretele unui chatbot AI: nu îi judecă și e mereu acolo
Descoperire surprinzătoare: mamele "antrenează" sistemul imunitar al copiilor pentru anii următori
EXCLUSIV "Lipsa de educație și scăderea drastică a inteligenței au propulsat poporul român pe un loc fruntaș la tot ceea ce înseamnă un popor ce nu simte nimic pentru nimeni"
De ce s-a pus eticheta de nebun dacă ai anxietate sau depresie? Psihologul Ramona A. Dumitru explică.
"Noi nu ne dăm timp să ne cunoaștem. Mergem duși de familie, de societate". Daniela Simulescu: Apoi pățiți ca mine! Vă doresc să cereți ajutor atunci când aveți nevoie, să nu vă rușinați
Și bărbații pot fi "pe stop". Cum ajung să aibă zile proaste, ca femeile cu simptome premenstruale. Adevărul despre Sindromul Iritabil Masculin
Amplificarea iluziilor: asta face social media. Ce se întâmplă în creier când stăm pe telefon
EXCLUSIV Adevărul despre trucurile care te scapă de atacul de panică. Ramona A. Dumitru: Nu există trucuri, există doar noțiunea de inducere a ideii că ar putea exista. E placebo
Psihologul Ramona A. Dumitru ne-a vorbit despre trucurile promovate că ajută la eliminarea atacului de panică.
Trauma dumping: când poveștile altora te afectează. Fenomenul online de tip "Storytime" te poate distruge emoțional
Rata copiilor cu hipertensiune arterială aproape s-a dublat între 2000 şi 2020
Fără prieteni la 30 de ani într-o eră a conexiunii sociale? Ce s-a aflat despre adulții care nu au niciun prieten
Ce se întâmplă cu adevărat când nu ai niciun prieten? Adevărul crud pe care nimeni nu vrea să-l spună despre viața socială a adulților.
Nimeni nu spune asta părinților! Ce este stresul parental și de ce simți că nu te descurci. Asta se întâmplă cu părinții moderni
Fetele încep să aibă prima menstruație mai devreme? Ce pot face părinții pentru a influența momentul
EXCLUSIV Daniela Simulescu, despre marea schimbare pe care a simțit-o la terapie: Mi se spunea că toată lumea are probleme. Când am făcut pace cu moștenirea mea, am început să pun preț pe respect
Aproape 60% dintre adolescente nu-şi monitorizează sarcina sau o fac abia în ultimul trimestru. Medic: Vorbim de copii care aduc pe lume copii
EXCLUSIV Vaccinul antigripal nazal spray: cât de eficient e? Dr. Doina Pleșca: Declanșează un mecanism imunologic comparabil cu o infecție reală
Ceaiuri bune pentru copii: ce este sigur și ce nu
Tipuri de bullying: când cuvintele dor mai mult decât loviturile. Ce trebuie să știi. Diferența dintre bullying-ul fizic, verbal, emoțional și cyberbullying
Tipurile de bullying și efectele lor pe termen lung. Diferența între bullying-ul fizic, verbal, emoțional și cyberbullying.
