Sunt peste tot: în săli de sport, la supermarket, în geanta celor care merg la birou sau pe rafturile de lângă casele de marcat. Experții în nutriție explică ce trebuie să citim pe etichetă, când merită să alegem un baton proteic și de ce uneori un măr, un ou sau o mână de nuci pot fi o variantă mai bună.
Trăim într-o perioadă în care proteina a devenit aproape un „cuvânt magic” în lumea alimentației. Influenceri, sportivi și reclame promovează pudre proteice, shake-uri și batoane care promit energie, masă musculară și un corp mai sănătos.
Dar specialiștii atrag atenția: mai multă proteină nu înseamnă automat o sănătate mai bună.
Pentru a afla cât de sănătoase sunt în realitate batoanele proteice, publicația britanică The Guardian a discutat cu specialiști în nutriție, printre care Julia Zumpano, dieteticiană la Cleveland Clinic, și Amy Stephens, dieteticiană sportivă la New York University Athletics.
Răspunsurile lor arată că realitatea este mai complicată decât mesajele de pe ambalaj.
Răspunsul scurt: depinde.
Nutriționiștii spun că un baton proteic poate fi o soluție practică atunci când nu ai acces la o masă normală, dar nu ar trebui să devină baza alimentației zilnice.
Julia Zumpano spune că folosește rar astfel de produse și le vede mai degrabă ca pe o variantă de rezervă, de exemplu în călătorii sau în zilele foarte aglomerate.
„Nu există foarte multe batoane proteice sănătoase în care să am încredere”, explică ea, precizând că unele produse pe care le-ar alege sunt cele cu ingrediente mai simple, precum RXBAR, IQBAR sau alte variante cu mai puțini aditivi.
Problema apare atunci când batonul proteic înlocuiește constant alimentele reale.
Un baton poate furniza proteine, dar nu oferă întotdeauna aceiași nutrienți precum o masă formată din carne, pește, ouă, legume, nuci sau leguminoase.
Un baton proteic bun nu începe neapărat cu o listă lungă de ingrediente complicate.
Amy Stephens recomandă să alegem produse care conțin alimente recognoscibile:
„Caut alimente care există în forma lor naturală, nu doar proteine izolate sau pulberi”, explică nutriționista.
Proteinele izolate sunt folosite frecvent pentru a crește rapid cantitatea de proteină dintr-un produs, însă experții recomandă să nu transformăm aceste produse în principala sursă de nutrienți.
Julia Zumpano spune că evită batoanele care conțin:
Regula simplă: cu cât lista de ingrediente seamănă mai puțin cu o rețetă și mai mult cu un experiment chimic, cu atât merită mai multă atenție.
Aici apar cele mai multe controverse. Unele batoane conțin cantități mari de îndulcitori sau ingrediente artificiale care pot provoca probleme pentru anumite persoane.
Potrivit specialiștilor, consumul frecvent de îndulcitori poate influența pofta de dulce și dorința de carbohidrați. Unele cercetări sugerează că anumite tipuri de îndulcitori pot modifica microbiomul intestinal.
Alcoolii de zahăr, folosiți pentru a reduce cantitatea de zahăr din produse, pot provoca balonare, disconfort digestiv și alte reacții la unele persoane.
Există și cercetări aflate încă în dezvoltare care analizează legături între anumite ingrediente artificiale și diverse efecte asupra sănătății. Specialiștii subliniază însă că dovezile nu înseamnă că un baton consumat ocazional este periculos.
Problema este consumul repetat, zilnic, în locul alimentelor naturale.
Moda proteinelor i-a făcut pe mulți oameni să creadă că trebuie să mănânce cât mai multă proteină pentru a fi sănătoși.
Dar organismul are nevoie de echilibru.
Amy Stephens explică faptul că sportivii au cerințe diferite:
Pentru majoritatea oamenilor care nu fac antrenamente intense, necesarul este adesea acoperit printr-o alimentație obișnuită.
Un alt risc al obsesiei pentru proteine este că oamenii pot elimina prea mult carbohidrații.
„Oamenii se tem de carbohidrați”, spune Stephens, însă aceștia sunt sursa principală de energie pentru efort.
Un consum prea mic poate duce la:
Nutriționiștii spun că, pentru cei mai mulți oameni, răspunsul este: nu neapărat.
Julia Zumpano atrage atenția că problema reală în alimentația modernă nu este lipsa proteinelor, ci lipsa fibrelor.
Mulți oameni consumă prea puține alimente provenite din plante: fructe, legume, cereale integrale, nuci și semințe.
„Mâncați alimente adevărate”, este mesajul specialiștilor.
Proteinele pot veni natural din:
În schimb, atunci când alegem un baton în locul unei mese, putem pierde alți nutrienți importanți precum:
Specialiștii nu spun că batoanele proteice trebuie eliminate complet.
Ele pot fi utile:
Dar cheia este frecvența și calitatea.
Un baton proteic consumat din când în când poate fi o soluție practică. Un baton care înlocuiește zilnic mesele poate însemna că organismul primește mai puține vitamine, minerale și fibre decât are nevoie.
Mesajele de tip „high protein”, „fitness” sau „fără zahăr” atrag atenția, dar nu spun toată povestea.
Nutriționiștii recomandă să privim lista ingredientelor înainte de cantitatea de proteină afișată mare pe ambalaj.
Uneori, cea mai bună „gustare proteică” nu vine într-un ambalaj lucios, ci poate fi un iaurt simplu, un ou fiert, câteva nuci sau o masă echilibrată.