Tot mai multe produse și rețete promovate online promit să întărească sistemul imunitar, de la smoothie-uri și suplimente alimentare până la perfuzii și produse cu „celule stem”. În realitate, conceptul de stimulare a imunității este înșelător.
Peste 96% din conținutul despre întărirea imunității analizat pe Instagram provenea de la creatori care vindeau sau promovau produse și servicii.
Sistemul imunitar nu trebuie stimulat la maximum, ci menținut în echilibru. O activitate imunitară exagerată poate favoriza apariția unor boli autoimune.
Suplimentele cu vitamine, minerale sau plante medicinale au beneficii limitate pentru persoanele care nu au deficiențe.
Peste 40% dintre suplimentele cu „celule stem” analizate într-o cercetare pe Amazon promiteau beneficii pentru imunitate, deși nu există dovezi clare privind eficacitatea acestor produse.
Cu toții ne dorim să avem o imunitate bună, care să ne protejeze de virusuri și bacterii și să ne ajute să ne recuperăm atunci când ne îmbolnăvim. Tocmai această dorință a transformat întărirea sistemului imunitar într-un subiect extrem de popular pe internet.
Rețetele de smoothie-uri verzi, supele considerate benefice pentru imunitate, suplimentele și diversele tratamente promovate pe rețelele sociale au devenit parte dintr-un trend care promite o sănătate mai bună. Problema este că nu toate aceste recomandări au o bază științifică.
Cercetători interdisciplinari din domeniul sănătății publice au analizat modul în care este prezentată imunitatea în căutările Google și pe platforme precum Instagram. Ei au observat două probleme importante: informațiile despre funcționarea sistemului imunitar sunt adesea prezentate incorect, iar recomandările sunt folosite pentru promovarea unor produse și servicii a căror eficiență nu este demonstrată.
Expresia „stimularea imunității” a devenit atât de răspândită încât apare inclusiv în materiale despre sănătate publicate de instituții academice cunoscute. Cu toate acestea, ideea că sistemul imunitar trebuie permanent îmbunătățit este una greșită.
Sistemul imunitar este mult mai complex decât sugerează unele dintre recomandările întâlnite online. Acesta este alcătuit din celule, țesuturi, organe și proteine care lucrează împreună pentru a proteja organismul, conform Medical Xpress.
Apărarea organismului se bazează pe două mecanisme principale: imunitatea înnăscută și imunitatea adaptativă.
Imunitatea înnăscută reprezintă prima linie de apărare împotriva agenților patogeni. Pielea și membranele mucoase, de exemplu, funcționează ca bariere care împiedică pătrunderea microorganismelor dăunătoare în organism.
Imunitatea adaptativă intervine printr-un răspuns mai specific, îndreptat împotriva unui anumit virus sau a unei anumite bacterii. În acest proces sunt implicate mai multe tipuri de celule, printre care celulele B și celulele T.
Celulele B produc anticorpi, proteine care se atașează de agenții patogeni și îi marchează pentru distrugere sau le neutralizează efectele. Celulele T au, printre altele, rolul de a identifica și distruge celulele infectate.
Unul dintre cele mai importante mecanisme ale sistemului imunitar adaptativ este memoria imunologică. După ce organismul intră în contact cu un anumit agent patogen, pot rămâne celule de memorie care îl recunosc mai repede dacă acesta pătrunde din nou în organism. Astfel, răspunsul imun poate fi declanșat mai rapid și mai eficient.
Prin urmare, nu este vorba despre un sistem care trebuie împins permanent să lucreze mai intens, ci despre unul care trebuie să funcționeze corect și să păstreze un echilibru.
O imunitate care nu funcționează corespunzător poate crește riscul de infecții și poate influența gravitatea acestora. Însă nici o activitate exagerată a sistemului imunitar nu este benefică.
Atunci când mecanismele de apărare reacționează în mod necorespunzător, organismul poate ajunge să își atace propriile celule și țesuturi. Acest fenomen este întâlnit în bolile autoimune.
Printre exemple se numără artrita reumatoidă și scleroza multiplă, afecțiuni în care sistemul imunitar atacă structuri ale propriului organism.
Așadar, obiectivul nu ar trebui să fie obținerea unei imunități cât mai puternice, ci menținerea funcționării sale normale. Tocmai de aceea, termenul de „întărire a imunității” poate crea așteptări greșite.
Popularitatea acestui subiect nu este întâmplătoare. Promisiunea unei imunități mai puternice poate deveni o strategie de marketing extrem de eficientă.
Mecanismul este simplu: oamenilor li se transmite că organismul lor nu se apără suficient de bine și că ar trebui să facă permanent ceva în plus pentru sănătate. Ulterior, li se oferă soluții care pot fi cumpărate.
Cercetarea realizată pe Instagram în timpul pandemiei de COVID-19 a scos la iveală o situație relevantă. Peste 96% din conținutul despre întărirea imunității analizat de cercetători provenea de la creatori care vindeau sau promovau produse și servicii.
Într-un eșantion de 28 de postări au fost identificate 62 de companii diferite etichetate.
Cercetătorii au analizat inclusiv modul în care hashtagul #immunebooster era folosit pentru a atrage atenția și a genera activitate în mediul online.
Astfel, un subiect care ține de sănătatea publică ajunge să fie transformat într-o oportunitate comercială. Iar atunci când recomandările sunt prezentate drept soluții medicale, fără dovezi suficiente, oamenii pot ajunge să confunde publicitatea cu informația științifică.
Nu doar suplimentele alimentare sunt promovate prin promisiunea unei imunități mai bune.
Printre serviciile și produsele prezentate în acest mod se numără hidroterapia, perfuziile intravenoase, curele de curățare a organismului și detoxifierea. De-a lungul timpului, inclusiv unele companii producătoare de cereale și-au promovat produsele folosind mesaje despre susținerea sistemului imunitar.
Problema este că nu există dovezi solide că aceste activități ar îmbunătăți funcționarea sistemului imunitar.
Faptul că un produs este prezentat ca fiind natural, că o procedură este promovată drept revitalizantă sau că o rețetă conține numeroase ingrediente considerate sănătoase nu înseamnă automat că aceasta are efectul promis.
De aceea, este important ca oamenii să facă diferența între recomandările susținute de cercetări și mesajele construite pentru a vinde.
O altă categorie care a atras atenția cercetătorilor este cea a suplimentelor alimentare promovate ca produse cu „celule stem”.
Echipa de cercetare a analizat modul în care aceste suplimente erau comercializate pe platforma Amazon. Rezultatele au arătat că peste 40% dintre produsele evaluate pretindeau că oferă beneficii pentru sistemul imunitar.
Cu toate acestea, suplimentele cu „celule stem” nu au dovezi clare de eficacitate pentru tratarea sau prevenirea unor afecțiuni.
Piața suplimentelor alimentare are o valoare de sute de miliarde, iar interesul comercial pentru astfel de produse este considerabil. În acest context, promisiunile legate de imunitate pot deveni un argument de vânzare, chiar și atunci când beneficiile nu sunt demonstrate.
Nici suplimentele obișnuite cu vitamine, minerale sau extracte din plante nu reprezintă o soluție universală. Acestea pot avea beneficii pentru persoanele care au anumite deficiențe, însă efectele sunt limitate în cazul celor care nu au astfel de probleme.
De altfel, articolul menționat de cercetători, publicat de un lanț farmaceutic canadian, arată că Health Canada nu aprobase până la acel moment niciun medicament, produs sau remediu natural pentru stimularea sistemului imunitar.
Problema nu se limitează la banii cheltuiți pe produse care nu oferă beneficiile promise. Comercializarea excesivă a imunității poate afecta și încrederea oamenilor în medicina bazată pe dovezi.
Atunci când rețelele sociale sunt inundate de promisiuni despre produse miraculoase, oamenii pot ajunge să nu mai știe ce informații sunt corecte și în ce recomandări medicale pot avea încredere.
Un risc important este legat de vaccinare. În timpul pandemiei de COVID-19, dezinformarea despre vaccinuri a descurajat unele persoane să se vaccineze și a contribuit la răspândirea unor idei greșite despre imunitatea personală.
Reticența față de vaccinuri este un fenomen complex, influențat de mai mulți factori, inclusiv politica și polarizarea socială. Totuși, informațiile incorecte despre modul în care funcționează sistemul imunitar pot accentua confuzia și pot influența deciziile oamenilor.
Cercetătorii atrag atenția că marketingul din domeniul sănătății și al bunăstării este construit pentru a atrage atenția și pentru a oferi soluții aparent simple unor preocupări reale. De aceea, este important să privim cu spirit critic promisiunile companiilor și ale creatorilor de conținut, mai ales atunci când acestea implică sănătatea.
Asta nu înseamnă că alimentația sănătoasă, activitatea fizică sau somnul nu sunt importante. Dimpotrivă, informațiile susținute de cercetări și recomandările organizațiilor medicale pun accent pe obiceiuri care ajută organismul să funcționeze normal.
Printre acestea se numără o alimentație echilibrată, mișcarea regulată, somnul suficient și evitarea efectelor nocive ale tutunului și alcoolului.
Diferența este că aceste obiceiuri urmăresc menținerea sănătății și a echilibrului organismului, nu stimularea artificială a sistemului imunitar.
Înțelegerea modului în care funcționează imunitatea ne poate ajuta să recunoaștem mai ușor promisiunile exagerate și să nu confundăm marketingul cu medicina. Iar într-un mediu online în care aproape orice produs poate fi prezentat drept soluție pentru sănătate, această diferență contează mai mult ca oricând.