O nouă cercetare condusă de Universitatea Cornell propune o schimbare de paradigmă în nutriție. Deși vitamina B12 este cunoscută tradițional pentru rolul său în sănătatea sistemului nervos și formarea globulelor roșii, studiul recent indică un impact mult mai profund: aceasta reglează producția de energie la nivel celular și menține integritatea musculară pe măsură ce înaintăm în vârstă.
Studiul intitulat Vitamin B12 Supports Skeletal Muscle Oxidative Phosphorylation Capacity in Male Mice, publicat în Journal of Nutrition, mapează mecanismele biologice prin care B12 influențează metabolismul lipidic și stresul organitelor celulare. Pentru prima dată, oamenii de știință au demonstrat legătura directă între această vitamină și "uzinele energetice" ale celulei.
"Acesta este primul studiu care arată că deficiența de B12 afectează producția de energie mitocondrială în mușchii scheletici. Este un aspect extrem de relevant, deoarece mușchii au cerințe energetice ridicate. Mai important, co-autoarea mea, Anna Thalacker-Mercer, s-a întrebat dacă suplimentarea cu B12 la șoarecii bătrâni ar îmbunătăți funcția mitocondrială a mușchilor, iar rezultatul a fost afirmativ", afirmă Martha Field, profesor asociat în cadrul Diviziei de Științe Nutriționale de la Cornell.
Cercetările anterioare s-au concentrat pe efectele vizibile ale lipsei de B12, precum anemia severă sau declinul cognitiv. Noua analiză scoate la iveală faptul că și o scădere ușoară a nivelului acestei vitamine poate declanșa probleme metabolice înainte ca simptomele clasice să apară.
"O altă observație făcută pe modelele animale a fost că deficiența de B12 pare să inhibe creșterea sau menținerea masei musculare. Se pare că un nivel scăzut de B12 este asociat cu o masă musculară redusă și, probabil, cu o forță musculară mai mică", explică Field.
Statisticile actuale sunt îngrijorătoare: aproximativ unul din patru adulți în vârstă din țările dezvoltate prezintă niveluri suboptimale de B12. Grupurile de risc includ, de asemenea, persoanele vegane, vegetariene sau cele cu tulburări de absorbție digestivă.
Această cercetare deschide drumul către "nutriția de precizie". În loc de recomandări universale, viitorul ar putea aduce ghiduri personalizate, bazate pe biomarkeri specifici care să detecteze "stresul nutrițional" timpuriu.
"Dorim să înțelegem întregul traseu cauzal, să identificăm moleculele și mecanismele. Acest pas pregătește terenul pentru un viitor studiu clinic controlat pe subiecți umani", concluzionează Martha Field.