Greșeala majoră care distruge creierul. Nu statul pe scaun ne îmbolnăvește, ci un obicei pe care mulți îl avem zilnic

Care este legătura dintre statul pe scaun și demență?

• Nu timpul total petrecut pe scaun crește riscul de demență, ci nivelul de activitate cerebrală din momentele de sedentarism.

• Activitățile pasive (cum este privitul la TV) cresc riscul de îmbolnăvire, în timp ce activitățile active (cum este cititul) protejează creierul.

Ideea că orice formă de sedentarism ne distruge treptat sănătatea este profund înrădăcinată în recomandările medicale din ultimele decade. Totuși, un studiu amplu publicat în American Journal of Preventive Medicine de către Elsevier răstoarnă parțial această teorie. Nu timpul total pe care îl petrecem așezați este cel mai mare inamic al creierului, ci activitatea pe care o desfășurăm în acele momente.

Cercetările arată că activitățile sedentare pasive, cum este privitul prelungit la televizor, cresc riscul de demență. În schimb, comportamentele sedentare active din punct de vedere mental, precum cititul sau lucrul la birou, pot proteja creierul pe măsură ce îmbătrânim.

De ce este nevoie de ținte mai clare în prevenția demenței

Populația globală îmbătrânește în ritm accelerat. În prezent, demența reprezintă a treia cauză de deces și a șaptea cauză de dizabilitate în rândul adulților în vârstă la nivel mondial. Această afecțiune afectează grav calitatea vieții pacienților, dar aduce și o povară uriașă pentru familii și îngrijitori. Din acest motiv, identificarea factorilor de risc pe care oamenii îi pot modifica în viața de zi cu zi este esențială.

Majoritatea adulților petrec între 9 și 10 ore pe zi pe scaun. Studiile anterioare au asociat perioadele lungi și neîntrerupte de șezut cu bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2 și depresia. Aceasta este însă prima cercetare care separă clar sedentarismul pasiv de cel activ atunci când evaluează riscul de demență.

Activitățile pasive (cum este privitul la TV) sunt asociate cu un risc crescut de depresie și declin cognitiv, în timp ce activitățile sedentare active (cititul, scrisul, jocurile de societate) oferă un scut de protecție pentru creier.

Activitatea cerebrală din timpul odihnei dictează sănătatea mintală

Deși orice formă de șezut implică un consum minim de energie, impactul asupra creierului diferă radical în funcție de stimularea mentală.

"Deși toate perioadele în care stăm pe scaun implică un consum minim de energie, ele pot fi diferențiate prin nivelul de activitate cerebrală. Modul în care ne folosim creierul în timp ce stăm jos pare să fie un factor determinant crucial pentru funcționarea cognitivă viitoare și, așa cum am demonstrat, poate prezice debutul demenței", a explicat Mats Hallgren, cercetător principal în cadrul Departamentului de Științe ale Sănătății Publice de la Institutul Karolinska din Suedia.

Echipa de investigatori a analizat datele unui proiect pe termen lung care a urmărit 20.811 adulți cu vârste cuprinse între 35 și 64 de ani, pe o perioadă de 19 ani (între 1997 și 2016). Cu ajutorul unor modele statistice avansate, cercetătorii au evaluat cum se modifică riscul de demență atunci când activitățile pasive sunt înlocuite (la nivel statistic) cu cele active.

"Designul prospectiv al studiului ne-a permis să stabilim direcția acestor relații și sugerează, dar nu stabilește cu certitudine, o legătură de cauzalitate. Este nevoie de studii controlate pentru a confirma aceste descoperiri importante bazate pe observație", a mai explicat dr. Hallgren.

Concluziile principale ale cercetării suedeze

Datele colectate pe parcursul celor aproape două decenii evidențiază trei concluzii clare pentru public:

• Protecție pe termen lung: Comportamentul sedentar activ din punct de vedere mental reduce riscul de dezvoltare a demenței în rândul adulților de vârstă mijlocie și al celor în vârstă.
• Efect independent: Timpul extins alocat activităților sedentare stimulative scade semnificativ riscul de demență, chiar și atunci când persoanele mențin aceleași niveluri de sedentarism pasiv sau de activitate fizică.
• Beneficiul înlocuirii: Schimbarea directă a orelor de televizor cu ore de lectură sau alte activități interactive pe scaun scade vizibil probabilitatea de îmbolnăvire.

Recomandările medicale au nevoie de actualizare rapidă

Deoarece datele provin dintr-un sondaj extins care a acoperit 3.600 de orașe și sate din Suedia, autorii studiului susțin că rezultatele sunt valabile la nivel global. Ghidurile de sănătate publică nu ar trebui să le mai spună oamenilor doar să se ridice de pe scaun, ci să le ofere instrucțiuni clare despre ce au de făcut atunci când nu se pot mișca.

"Comportamentul sedentar este un factor de risc omniprezent, dar care poate fi modificat pentru multe afecțiuni de sănătate, inclusiv demența. Studiul nostru adaugă observația că nu toate comportamentele sedentare sunt echivalente; unele pot crește riscul de demență, în timp ce altele pot oferi protecție. Este important să rămânem activi fizic pe măsură ce îmbătrânim, dar și activi din punct de vedere mental – mai ales atunci când stăm pe scaun", a mai spus dr.. Mats Hallgren.