Expunerea la poluarea aerului ar putea avea efecte serioase asupra dezvoltării creierului copiilor, arată un nou studiu realizat de medici și cercetători de la Oregon Health & Science University (OHSU), publicat în revista Environmental Research. Potrivit specialiștilor, chiar și niveluri considerate „sigure” de poluare pot fi asociate cu modificări structurale ale creierului în perioada adolescenței.
Cercetarea realizată în cadrul Developmental Brain Imaging Lab de la OHSU a identificat modificări în regiunile frontală și temporală ale creierului – zone esențiale pentru funcții precum atenția, luarea deciziilor, limbajul, reglarea emoțiilor și interacțiunea socială.
Poluarea aerului include contaminanți comuni, precum particulele fine, dioxidul de azot și ozonul, proveniți din trafic, industrie și, în ultimii ani, din incendiile de vegetație. Deși legătura dintre poluare și bolile respiratorii sau cardiovasculare este bine cunoscută, impactul asupra sănătății creierului a fost mai puțin studiat până acum.
Pentru această cercetare, specialiștii OHSU au folosit date din ABCD Study, cel mai amplu studiu longitudinal privind dezvoltarea creierului adolescenților din Statele Unite. Analiza a inclus aproape 11.000 de copii, urmăriți începând cu vârsta de 9–10 ani, o perioadă critică pentru dezvoltarea cerebrală.
Rezultatele arată că expunerea timpurie la anumiți poluanți este asociată cu modificări persistente și progresive ale grosimii cortexului cerebral, un indicator important al maturizării creierului. Subțierea corticală accelerată poate semnala perturbări neurologice și poate fi legată de dificultăți cognitive.
Autorii studiului avertizează că efectele nu sunt neapărat vizibile imediat. Calvin Jara, medic rezident și autor principal al cercetării, explică faptul că este vorba despre schimbări lente și subtile, cauzate de poluanți obișnuiți, la care suntem expuși zilnic: aerul pe care îl respirăm pe stradă.
Deși problema este mai accentuată în zonele urbane, cercetătorii spun că aceste modificări apar și la copii expuși la niveluri de poluare sub pragurile considerate sigure de Agenția pentru Protecția Mediului din SUA.
Specialiștii atrag atenția că aceste modificări structurale pot influența sănătatea generală și parcursul de viață al copiilor. Dezvoltarea afectată a zonelor-cheie ale creierului poate duce la probleme de atenție, memorie și control emoțional, cu posibile efecte asupra performanței școlare și comportamentului.
Cercetătorii subliniază că este nevoie de studii suplimentare pentru a înțelege pe deplin impactul pe termen lung al poluării asupra dezvoltării cognitive și emoționale.
Deși medicii nu pot controla direct calitatea aerului, autorii studiului consideră că profesioniștii din sănătate au un rol important în educarea publicului și în susținerea schimbărilor de sistem. Măsuri precum transportul mai curat, infrastructura verde, accesul la spații verzi și standarde mai stricte privind calitatea aerului sunt esențiale pentru protejarea dezvoltării creierului copiilor.
Bonnie Nagel, coautor al studiului și director de cercetare interimar la OHSU, subliniază că poluarea nu mai poate fi privită doar ca o problemă de mediu: este o problemă majoră de sănătate publică, care afectează în special copiii și adolescenții.