O durere, o crampă sau o senzație de oboseală în picioare care apare la mers și dispare după câteva minute de odihnă poate părea ceva obișnuit. Uneori însă, este semnul unei boli vasculare care afectează circulația.
Durerea de picioare provocată de mers și ameliorată de repaus poate fi un simptom al bolii arteriale periferice (PAD).
Fumatul și diabetul se numără printre cei mai importanți factori de risc pentru PAD.
Un test simplu, numit indice gleznă-braț (ABI), poate ajuta la depistarea bolii prin compararea tensiunii arteriale de la gleznă cu cea de la braț.
PAD nu afectează doar picioarele: este o boală cardiovasculară asociată cu un risc mai mare de infarct miocardic și accident vascular cerebral.
Durerea apărută în timpul mersului este ușor de pus pe seama vârstei, a articulațiilor sau a efortului. Dar atunci când disconfortul apare în mod repetat la mers, la urcatul scărilor sau în timpul exercițiilor și se ameliorează după oprire, merită discutat cu un medic.
Acest tip de simptom poate apărea în boala arterială periferică (PAD), o afecțiune în care arterele care transportă sânge către membre se îngustează sau se blochează, cel mai frecvent din cauza acumulării de placă de aterom.
Asociația Americană a Inimii descrie durerea PAD drept o durere musculară, senzație de arsură, crampă, oboseală sau greutate, localizată la nivelul gambei, coapsei, șoldului, fesei, gleznei sau piciorului. Ea apare în special în timpul activității și se poate retrage după repaus.
Fenomenul poartă numele de claudicație intermitentă.
Dar tocmai pentru că durerea dispare după câteva minute, ea poate fi ignorată.
În boala arterială periferică, placa de aterom se acumulează în interiorul arterelor și reduce circulația sângelui. Procesul face parte din ateroscleroză, aceeași boală vasculară care poate afecta arterele inimii sau pe cele care alimentează creierul.
De aceea, PAD este considerată o boală cardiovasculară, nu doar o afecțiune localizată la nivelul picioarelor. Persoanele cu PAD au un risc mai mare de evenimente cardiovasculare, inclusiv infarct miocardic și accident vascular cerebral.
În formele avansate, circulația către picior poate deveni atât de redusă încât apar răni care se vindecă greu, modificări de culoare sau temperatură, pierderea țesutului și, în cazurile severe, gangrena și amputarea.
Există și situații în care fluxul de sânge către membru este întrerupt brusc. Ischemia acută a membrului este o urgență vasculară și necesită evaluare medicală imediată.
Unul dintre motivele pentru care PAD este diagnosticată cu întârziere este că simptomele nu sunt întotdeauna spectaculoase.
Unele persoane nu au simptome evidente. Altele își reduc treptat activitatea fizică: merg mai puțin, evită scările sau fac pauze mai dese. În timp, această schimbare poate părea o consecință firească a îmbătrânirii.
Durerea poate fi, de asemenea, atribuită artritei, unei probleme musculare sau altor afecțiuni. Asociația Americană a Inimii atrage atenția că PAD este uneori confundată cu probleme articulare sau alte cauze ale durerii de picioare.
Mai există și alte semne care ar trebui observate: răni la nivelul degetelor sau picioarelor care se vindecă greu, un picior mai rece decât celălalt, modificări ale culorii pielii, creșterea lentă a unghiilor, reducerea pilozității de pe picioare sau pierderea masei musculare a gambei.
Povara bolii nu este distribuită uniform.
Fumatul și diabetul sunt factori de risc importanți pentru PAD, iar riscul este influențat și de hipertensiunea arterială, colesterolul crescut, vârsta, istoricul familial și alte forme de boală cardiovasculară.
Diabetul este deosebit de relevant deoarece glicemia crescută în timp poate afecta vasele de sânge și favoriza formarea plăcilor de aterom. Persoanele cu diabet pot avea, de asemenea, simptome confundate cu neuropatia diabetică.
Fumatul, la rândul său, este unul dintre principalii factori de risc modificabili pentru PAD. Renunțarea la fumat face parte din măsurile importante de reducere a riscului și a complicațiilor.
Diagnosticul nu începe neapărat cu investigații complicate.
Unul dintre testele utilizate pentru depistarea PAD este indicele gleznă-braț (ABI). Medicul compară tensiunea arterială sistolică măsurată la gleznă cu cea măsurată la braț.
Un ABI de 0,90 sau mai mic este considerat anormal și poate indica PAD. Testul este neinvaziv și durează doar câteva minute.
În funcție de rezultat și de simptome, medicul poate recomanda investigații suplimentare, inclusiv ecografie vasculară sau metode imagistice care permit vizualizarea arterelor.
Ghidurile actuale recomandă evaluarea prin ABI la persoanele cu simptome, semne sau factori de risc care sugerează PAD.
Noua atenție acordată PAD în Canada nu se referă doar la diagnostic și tratament, ci și la accesul la îngrijire.
Planul național de acțiune publicat în Canadian Journal of Cardiology atrage atenția asupra diferențelor de acces la prevenție, diagnostic și îngrijire vasculară, în special pentru persoanele din comunități rurale și izolate și pentru grupurile care se confruntă cu bariere socioeconomice sau structurale. Documentul este o declarație comună a Societății Canadiene de Medicină Vasculară și a Societății Canadiene de Chirurgie Vasculară.
Autorii propun o abordare care să ducă evaluarea și tratamentul mai aproape de pacienți, inclusiv prin servicii comunitare, consultații virtuale și o mai bună coordonare între diferitele specialități.
Pentru comunitățile indigene, planul pune accent pe dezvoltarea unor servicii concepute împreună cu aceste comunități și adaptate nevoilor locale.
Documentul semnat de Matthew Ades și colegii săi propune o strategie structurată în mai multe direcții: creșterea gradului de conștientizare, diagnosticarea precoce, îmbunătățirea tratamentului și a parcursului pacientului, îngrijire condusă de comunitățile indigene, cercetare și promovare.
Printre măsurile propuse se află:
creșterea gradului de informare a populației și a profesioniștilor din sănătate;
extinderea accesului la măsurarea presiunii arteriale la nivelul gleznei;
screening și servicii pentru comunitățile rurale și izolate;
utilizarea consultațiilor virtuale pentru accesul la specialiști în medicina vasculară;
dezvoltarea programelor de exerciții supravegheate;
crearea unor trasee coordonate de îngrijire;
dezvoltarea unor centre multidisciplinare care să reunească diagnosticul, tratamentul vascular, exercițiul fizic, renunțarea la fumat și îngrijirea rănilor.
Scopul este ca pacientul să nu fie nevoit să navigheze singur printr-un sistem fragmentat pentru a primi toate aceste servicii.
Un diagnostic de PAD nu înseamnă automat că se ajunge la intervenție chirurgicală.
Tratamentul este adaptat severității bolii și poate include renunțarea la fumat, controlul tensiunii arteriale, al colesterolului și al diabetului, medicamente pentru reducerea riscului cardiovascular și programe de activitate fizică. În anumite situații, medicii pot recomanda proceduri pentru redeschiderea sau ocolirea arterelor blocate.
Exercițiul fizic, inclusiv programele de mers supravegheat, poate contribui la îmbunătățirea capacității de mers și la reducerea simptomelor. Tratamentul medicamentos poate include, în funcție de situația pacientului, antiagregante plachetare, medicamente pentru reducerea colesterolului și tratamente pentru controlul tensiunii arteriale.
Important este că tratamentul PAD urmărește două obiective în paralel: protejarea membrului și reducerea riscului cardiovascular.
O durere repetată care apare la mers și dispare după odihnă nu trebuie automat atribuită vârstei.
Nu orice durere de picioare înseamnă PAD, însă tiparul simptomelor, factorii de risc și modificările observate la nivelul picioarelor pot determina medicul să verifice circulația.
Cu atât mai importantă este evaluarea atunci când apar răni care nu se vindecă, modificări de culoare sau temperatură ale piciorului, amorțeală, slăbiciune ori durere persistentă. În cazul unei apariții bruște a durerii severe, a piciorului rece, palid sau cu pierderea sensibilității ori a mișcării, este necesară evaluare medicală de urgență, deoarece poate fi vorba despre ischemie acută a membrului.
Planul național canadian privind PAD, publicat în Canadian Journal of Cardiology, readuce în atenție o idee simplă, dar importantă: o problemă aparent localizată la picioare poate fi un indicator al sănătății vasculare generale.
Sursa principală: Matthew Ades et al., Canadian National Action Plan for Peripheral Artery Disease: A Joint Statement of the Canadian Society of Vascular Medicine and the Canadian Society of Vascular Surgery, Canadian Journal of Cardiology, 2026, DOI: 10.1016/j.cjca.2026.03.010.