Legătura dintre diabet și sănătatea creierului devine tot mai evidentă. Cercetările recente arată că problemele de reglare a glicemiei afectează funcțiile cognitive și, invers, modificările din creier pot influența metabolismul zahărului.
Iată zece descoperiri făcute de Craig Beall, medic specialist în diabet și doctorand în biochimie, bazate pe dovezi științifice care explică această interconexiune:
Persoanele cu diabet au un risc cu aproximativ 60% mai mare de a dezvolta demență. În plus, episoadele repetate de hipoglicemie (scăderi bruște ale glicemiei) sunt asociate cu un risc cu 50% mai mare de declin cognitiv.
Rezistența la insulină, principala cauză a diabetului de tip 2, împiedică celulele să răspundă corect la insulină, lăsând prea multă glucoză în sânge. Această problemă nu se limitează la ficat și mușchi, ci apare și în creier. În Alzheimer, rezistența la insulină face mai dificil pentru neuroni să utilizeze glucoza ca sursă de energie.
Deși cântărește doar 2% din corp, creierul consumă 20% din energia totală. În demență, celulele nervoase par să își piardă abilitatea de a folosi glucoza eficient. Acest fenomen, combinat cu rezistența la insulină, a fost denumit informal „diabet de tip 3”.
Persoanele cu Alzheimer au adesea glicemie a jeun mai ridicată, chiar și fără să fi fost diagnosticate cu diabet. Studii pe animale arată că schimbările tipice Alzheimer-ului din creier pot ridica nivelul de glucoză din sânge. Mai mult, varianta genetică APOE4 – cel mai important factor de risc pentru Alzheimer – reduce sensibilitatea la insulină.
Diabetul afectează vasele de sânge din ochi, rinichi și inimă – dar și din creier. Fluctuațiile glicemiei lezează vasele cerebrale, reducând aportul de oxigen și favorizând inflamația. Aceste modificări sunt strâns legate de declinul cognitiv și de demență.
Memantina, folosită în tratamentul Alzheimerului moderat-sever, a fost inițial dezvoltată ca medicament pentru diabet. Deși nu a reușit să controleze glicemia, ulterior s-a dovedit utilă în protejarea funcțiilor cognitive – un exemplu de cum cercetarea în diabet poate genera descoperiri pentru sănătatea creierului.
Metforminul, cel mai prescris medicament pentru diabet, are efecte și asupra creierului: reduce inflamația și poate proteja funcțiile cognitive. Unele studii sugerează că pacienții care îl folosesc au risc mai mic de demență, iar întreruperea tratamentului duce la creșterea riscului. În prezent, există studii clinice care testează efectele sale și la persoane fără diabet.
Medicamentele agoniste ale receptorilor GLP-1 (precum semaglutida – Ozempic, Wegovy) scad glicemia și ajută la slăbit. Datele arată că pacienții cu diabet care le folosesc au risc mai mic de demență, chiar mai mic decât cei tratați cu metformin. Două mari studii clinice – Evoke și Evoke Plus – testează semaglutida orală la persoane cu tulburări cognitive ușoare sau Alzheimer incipient.
Pentru că rezistența la insulină afectează și creierul, cercetătorii au dezvoltat spray-uri nazale cu insulină, care ajung direct la creier. Studiile preliminare arată beneficii asupra memoriei și reducerii atrofiei cerebrale, însă metodele de administrare trebuie îmbunătățite, iar siguranța pe termen lung rămâne de confirmat.
Un alt tip de medicamente pentru diabet, inhibitorii SGLT2, reduc glicemia prin eliminarea zahărului în urină. Cercetările recente arată că aceștia pot scădea riscul de demență, inclusiv Alzheimer și demență vasculară, prin reducerea inflamației cerebrale, potrivit Reuters.
Acesta este trucul care te ajută să nu faci diabet. Reglează glicemia și nu mai faci diabet.
Cafeaua are un impact important asupra colesterolului. Cum trebuie să o prepari pentru a scădea colesterolul "rău".
Acest lucru agravează diabetul și hipertensiunea arterială.
Diabetul are un impact major asupra întregului organism, inclusiv a inimii. Cum trebuie, de fapt, să reduci riscul de infarct.
Ce se întâmplă când bei apă carbogazoasă. Impactul pe care îl are asupra organismului.
Acest simptom banal care apare noaptea poate fi un semn al diabetului. Nu este vorba de urinarea nocturnă.
De ce ne e poftă de ceva dulce? Motivul pentru care corpul ne cere ceva bun și dulce.
Acest obicei extrem de frecvent îți distruge rinichii. Poate duce la efectare renală gravă.
Trecerea la ora de iarnă ne poate afecta obiceiurile alimentare. Medicii ne explică ce trebuie să facem.
Acest aliment care se regăsește în aproape orice bucătărie ne omoară cu zile. Duce la infarct și AVC.
Ai aceste semne pe piele sau gât? Poți avea o boală mortală fără să știi – 100 de milioane de oameni o ignoră zilnic!
Ce îți spune corpul când poftești la cartofi prăjiți. Semnul te va surprinde.
Aceste două minerale sunt esențiale pentru a gestiona diabetul. Scad nivelul glicemiei.