De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Oamenii de știință de la Universitatea Minnesota din Minneapolis au efectuat un studiu recent, ale cărui constatări apar în ACS Chemical Neuroscience. Cercetatorii au investigat imagistica hiperspectrala retiniana (HSI) ca o tehnica potențială pentru depistarea timpurie a bolii Alzheimer la 35 de persoane.
HSI este o metodă imagistică emergentă în medicină. Ca ajutor de diagnostic, poate oferi informații valoroase despre compoziția și structura țesuturilor.
Oamenii de știință pot face scanări HSI ale retinei folosind o cameră specială care se atașează la un sistem de imagistică spectrală.
Metoda, care durează aproximativ 10 minute, este neinvazivă și nu necesită injectarea substanțelor de urmărire, notează medicalnewstoday.com.
Boala Alzheimer este responsabilă pentru 60–80% din cazurile de demență, o afecțiune incurabilă care afectează progresiv memoria și gândirea până la punctul de a nu mai fi posibilă viața independentă.
Prezența aglomerărilor toxice de proteine beta-amiloide în creier este un semn distinctiv al bolii Alzheimer.
Dacă ar exista o modalitate de a detecta aglomerațiile toxice de beta-amiloid în fazele lor timpurii, acest lucru ar putea îmbunătăți considerabil diagnosticul precoce și poate crește potențialul tratamentului pentru a întârzia evoluția bolii.
Deoarece retina este o extensie a creierului, este posibil ca aceste grupări toxice de proteine să se formeze și acolo.
Aceste cunoștințe au determinat oamenii de știință să caute biomarkerii Alzheimer în retină, care este ușor de examinat noninvaziv.
HSI retiniană folosește reflectarea luminii
HSI retiniană aplică principiul dispeersiei Rayleigh, adică dispersia radiațiilor electromagnetice de către particule care sunt mult mai mici decât lungimea de undă a radiației.
În lucrarea lor de studiu, autorii explică că, datorită acestui principiu, ei s-ar aștepta ca retinele cu mici grupuri de beta-amiloid formate de timpuriu să împrăștie lumina într-un mod diferit de retinele care nu au aglomerarea de proteine, ori au grupuri mai dezvoltate.
Echipa a demonstrat deja eficacitatea tehnicii la modelele de șoareci ale bolii Alzheimer.
Noul studiu "se referă la traducerea tehnicii noastre HSI retiniene de la modele animale la subiecți umani cu boala Alzheimer", scriu autorii.
În noua cercetare, echipa a comparat rezultatele HSI retiniene de la 19 persoane în diferite stadii ale Alzheimerului cu cele din 16 care nu aveau boala și, de asemenea, nu aveau antecedente familiale ale acesteia.
Pentru fiecare participant, echipa a preluat scanări HSI din diferite părți ale retinei, inclusiv discul optic, retina perifoveală și retina centrală.
Rezultatele au arătat că indivizii a căror împrăștiere a luminii retiniene a avut „cea mai mare abatere spectrală de la subiecții de control” au fost cei ale căror teste de memorie au indicat că s-au aflat în stadiul de deficiență cognitivă ușoară (MCI). În plus, cercetătorii au descoperit că nivelul de abatere spectrală a fost corelat cu scorurile testului de memorie ale celor din stadiul MCI.
Ei sugerează că aceste rezultate indică faptul că sensibilitatea tehnicii este mai mare în stadiile incipiente ale bolii Alzheimer.
Vârsta și anumite afecțiuni ale ochilor, cum ar fi glaucomul și cataracta, par să aibă un efect mic sau deloc asupra rezultatelor.
Primul și autorul corespunzător al studiului, Swati S. More, Ph.D., care este profesor asociat în cadrul Centrului pentru proiectarea medicamentelor de la Universitatea din Minnesota, prevede că HSI retiniene vor deveni parte a testelor oculare anuale care ar putea ajuta la identificarea persoanelor care ar putea nevoie de un examen sau tratament suplimentar.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Acest lucru îți devastează creierul, iar dacă locuiești în zona ASTA, ești cel mai expus.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.