Sistemul imunitar, ce se întâmplă cu el în cazul bolilor autoimune
Sistemul nostru imunitar este stabilit încă de la naștere. Cercetătorii au descoperit cum este posibil ca acesta să atace și celulele bune în bolile autoimune.
Imediat după naștere, sistemul imunitar finalizează producerea unui subtip de celule imune producătoare de anticorpi, B-1, care vor dura o viață. Nu se mai formează celule B1 după acel punct. Cu toate acestea, aceste celule sunt auto-reactive - produc nu numai anticorpi împotriva substanțelor străine, dar și împotriva substanțelor proprii ale organismului și nu este clar de ce sistemul imunitar permite dezvoltarea acestor celule particulare.
Acum, o echipă de cercetare de la Universitatea Lund din Suedia a găsit mecanismul care controlează creșterea celulelor B1 la șoareci. Rezultatele, care pot duce la o mai bună înțelegere a anumitor forme de cancer și boli autoimune, a fost publicată recent în revista Science Immunology, notează sciencedaily.com.
Celulele B-1 sunt o sub-clasă auto-reactivă a celulelor B care produc continuu anticorpi care pot reacționa împotriva substanțelor proprii ale corpului. Cu toate acestea, ele sunt mai degrabă benefice decât dăunătoare, deoarece uneori este nevoie de o auto-reactivitate slabă pentru a face față celulelor moarte. Prin urmare, celulele B1 ajută la curățare, astfel încât inflamația să nu apară în organism.
Până acum nu s-a înțeles de ce sistemul imunitar ar putea permite existența acestor celule auto-reactive. Există controale de calitate foarte stricte în sistemul imunitar, care elimină alte celule autoreactive pentru a preveni dezvoltarea bolilor autoimune.
"Am descoperit un mecanism sub forma unei proteine, care într-o perioadă strict reglementată în dezvoltarea imunitară a nou-născuților de șoareci, permite producerea de celule B1. Aceste celule B1 se dezvoltă în faza fătului și până la două săptămâni după, iar după aceea, proteina a dispărut și posibilitatea de dezvoltare a celulelor B1 dispare", spune Joan Yuan, liderul echipei de cercetare la Departamentul de Medicină de Laborator.
Proteina care influențează sistemul imunitar
Proteina care face posibil procesul este Lin28b. Dacă proteina lipsește, dezvoltarea celulelor B1 este afectată, dar dacă este supraexprimată, celulele B1 se maturizează și la șoarecii adulți.
"Sistemul imunitar adult este astfel compus dintr-un mix de celule și celule recent produse, care s-au dezvoltat devreme în viață și rămân de-a lungul vieții. Credem că celulele imune au roluri specifice în funcție de momentul în care s-au dezvoltat și protejează corpul în diferite moduri. Celulele imune de lungă durată poartă cu ele amintiri ale experiențelor anterioare, astfel încât toate întâlnirile de mediu la începutul vieții sunt semnale care ajută la formarea sistemului imunitar pe toată durata vieții."
Proteina identificată de echipa de cercetare ajută, prin urmare, la formarea sistemului imunitar, cu permisiunea anumitor celule auto-reactive. Bazinul de lungă durată de celule B1 are o importanță specială pentru programarea sistemului imunitar pe viață și poate contribui la reglarea bolilor autoimune și a cancerului.
"Chiar dacă experimentele au fost pe șoareci, au fost deja observate paralele interesante cu oamenii, deoarece celulele cu proprietăți similare cu celulele B1 au fost găsite în sângele cordonului ombilical. Următorul pas este să înțelegem cum putem lega descoperirile noastre cu celulele caneroase B și boli autoimune ", conchide Joan Yuan.
-
-
Mircea Lucescu a făcut infarct în ziua în care trebuia să fie externat03.04.2026, 11:47
-
5 mituri despre glicemie și somn pe care trebuie să le cunoști03.04.2026, 11:33
-
-
9 pași pentru o inimă sănătoasă. Ce să mănânci pentru a-ți proteja inima03.04.2026, 10:00
Simptom al cancerului, confundat cu menopauza. Diagnostic în stadiul 4
Un simptom al cancerului a fost confundat cu menopauza. Diagnosticul a arătat un cancer agresiv în stadiul 4.
Cum afectează densitatea țesutului mamar riscul de cancer mamar
Primul semn că faci cancer pulmonar. E banal și mulți îl confundă cu oboseala
EXCLUSIV Tumorboard, rol esențial în cazul pacientului oncologic. Conf. univ. dr. Michael Schenker: Entitate extrem de importantă
Leucemia limfocitară cronică: exercițiile fizice care reduc simptomele, fără tratament
Cancerul, impact diferit. Femeile, mai afectate
Cancerul are un impact devastator asupra femeilor. Acestea sunt mult mai afectate de diagnosticul de cancer.
Ce înseamnă cancerul in situ și de ce este cel mai tratabil
Consumul de alcool și kilogramele în plus, asociate cu cancerul de sân
Mâncarea care duce la cancer. Ce conține, de fapt
EXCLUSIV Ce trebuie să știi dacă ai avut o rudă diagnosticată cu cancer. Conf. dr. Viorica Rădoi: Anamneză amănunțită și un istoric familial
EXCLUSIV Metode terapeutice pentru cancer, explicate de dr. Lucia Stănculeanu. Opțiuni în funcție de stadiul bolii
Efectul chimioterapiei asupra metastazelor
EXCLUSIV Limfedemul, complicația ascunsă după operația de cancer mamar. Ramona Schenker: Invalidantă pentru paciente
Trei tipuri de cancer cu mortalitate în creștere. Medicii lansează un avertisment
Chimioterapia: de ce apar efectele secundare
Cancerul la sân afectează tot mai multe femei
Cancerul care ucide fără simptome. Semnele subtile pe care le ignori
Pacientele cu cancer de sân care folosesc cremă cu estrogen trăiesc mai mult - studiu
Conform unui studiu, pacientele mai în vârstă cu cancer mamar care utilizează cremă cu estrogen trăiesc mai mult.
Virusul care distruge celulele canceroase din creier
Consumul regulat de pui, legătura cu riscul crescut de deces prematur din cauza cancerelor gastrointestinale
Carnea consumată frecvent care duce la CANCER. Îți afectează stomacul și crește riscul de deces. Crește riscul cu 27%.
