Celule canceroase, cum evadează de sub acțiunea medicamentelor

Toate țesuturile corpului nostru au același ADN, dar îndeplinesc funcții și au aspecte foarte diferite. De exemplu, un limfocit și un neuron împărtășesc același material genetic, dar joacă sarcini total diferite, iar aspectul lor la microscop este cu totul diferit. Ceea ce le oferă celulelor propria identitate și le diferențiază este epigenetica lor particulară, modificările chimice care controlează expresia genelor. De zeci de ani a fost acceptat faptul că aspectul unei celule tumorale („fenotipul” ei) este discordant cu aspectul celulei sale inițiale normale. Mai mult, recent, s-a descoperit că un fenomen extraordinar poate apărea în cancer: o celulă de un anumit tip se poate schimba într-una de un alt tip.

Acest proces este cunoscut sub denumirea de transdiferențiere și este folosit, de exemplu, de către celulele tumorale umane ca strategie de evadare dintr-un medicament conceput pentru a le ucide. Astăzi, un articol publicat de cercetătorii grupului Dr. Manel Esteller, director al Institutului de cercetare în leucemie Josep Carreras, cercetător ICREA și profesor al Universității din Barcelona, descrie modul în care o celulă B de leucemie de tip B se poate transforma într-o celulă diferită, macrofag, schimbându-și epigenomul și obținând consecutiv o nouă identitate celulară, scrie sciencedaily.com.

„Am început cu această lucrare, afirmând că dacă metilarea ADN este cea mai cunoscută și validată marcă epigenetică care îi conferă aspectul celulelor, o astfel de modificare chimică ar putea fi implicată direct în activarea transdiferențierii tisulare. Prin utilizarea unui model celular de celule B a leucemiei limfoblastice pe care le-am putut transforma în macrofage, am obținut un profil epigenetic de înaltă rezoluție al fiecărei etape a procesului de transdiferențiere. Acest exemplu de transdiferențiere este interesant, deoarece nu schimbă doar tipul de celulă, ci și comportamentul acesteia. În timp ce o celulă canceroasă se multiplică rapid, celula foarte diferențiată nu proliferează deloc "- comentează dr. Esteller despre cercetările publicate în Leucemia și adaugă:

"Am văzut că epigenomul celulei leucemice se schimbă atunci când se transdiferențiază. Chimic, celulele își deghizează epigenomul pentru a semăna cu un macrofag. Modificările apar în mii de site-uri ale materialului genetic, chiar și între regiunile cromozomiale aflate departe unul de celălalt, care încearcă să activeze acele gene care oferă un aspect distinct celulei. Aplicațiile acestei descoperiri ar putea fi evitarea rezistenței emergente la tratamentele împotriva cancerului cu medicamente: dacă am bloca modificările epigenetice identificate, celulele leucemiei nu ar putea selecta strategia de transdiferențiere pentru a scăpa de efectul antitumoral al medicamentului, iar terapia ar fi mai eficientă", conclude cercetătorul. "