Prof dr Liana Gheorghe spune că virusul hepatitei B continuă să circule la români, deși avem vaccin contra sa. A crescut alarmant și incidența cele două forme de colangită - biliară primitivă și sclerozantă...
Virusul hepatitei B continuă să circule la români, în condițiile în care există un vaccin contra sa și îmbolnăvirile ar putea fi foarte ușor limitate. Invitata din ediția specială a emisiunii Academia de Sănătate, realizată de academicianul Irinel Popescu, prof. dr. Liana Gheorghe, a explicat cum poate fi eradicat acest virus.
„Întradevăr, mai avem hepatită B în România, deși vaccinarea universală a nou născutului a fost inițiată în România încă din prin 1995. Mai avem Hepatită B din câteva motive: primul dintre ele ar fi pacienții care nu au fost vaccinați, din cauză că au depășit vârsta, deci sunt născuți undeva înainte de 1995 - pacienți care au achiziționat infecția virală B de obicei, în condiții, să spunem, care i-au expus cel mai frecvent: infecții nosocomiale, transmiterea pe cale sexuală, sau la cei care își administrează droguri intravenos. Un al doilea motiv pentru care mai avem hepatită B în România ar fi că unii dintre copiii care ar fi trebuit vaccinați au scăpat vaccinării, fie fiindcă părinții nu au dorit acest lucru, fie fiindcă temporar, vaccinul a lipsit din maternități în anumite perioade. Deci, cam acestea sunt motivele. Din fericire, dintre cei care fac infecție B, numai 50% vor dezvolta infecție cronică, hepatita cronică, ceilalți 50% rămân în stadiul inactiv, îi depistăm ca așa numiți purtători inactiv și, practic, e o situație care nu expune la riscul de boală cronică evolutivă, iar unii reușesc în mod natural să se eradicheze”, a explicat ea.
Totuși, a explicat medicul, numărul celor care se îmbolnăvesc este încă destul de mare, în ciuda faptului că există tratamente de ultime generație, care sunt foarte eficiente. Cea mai sigură și bună metodă este vaccinarea.
„Mesajul nostru este vaccinarea; vaccinarea universală a nou născutului, respectarea schemelor de vaccinare cu rapelul care se face la adolescență”, a mai spus ea, completând cât de importantă este testarea pentru eventuala infecție a oricărei persoane care a fost expusă riscului de infecție. „Țările care au îmbrățișare vaccinarea intensivă, cum sunt unele țări din Asia, cum e Taiwan sau Japonia, practic nu mai au boală cronică de ficat datorată virusului B, nu au cancer hepatic datorat virusului B și nu trebuie să pierdem din vedere că a neglija vaccinarea și eliminarea hepatitei B din societatea românească atrage după sine și o altă fațetă - după părerea mea și mai severă - posibilitatea co-infecției B cu Delta, care în România, spre deosebire de alte țări europene, e prezentă cam la unu din patru pacienți infectați cu virusul B. Asta dă o notă de gravitate bolii hepatice cronice, o evoluție accelerată, un risc mai mare de decompensare, de ciroză și de cancer”, a mai explicat prof. dr. Liana Gheorghe.
Referindu-se la tratamentele posibile și accesibile la ora actuală, medicul a enumerat cel puțin două produse care au un randament foarte bun, însă a punctat importanța disciplinei în administrarea tratamentului. „Avem mijloace foarte bune, chiar pentru cei care nu au fost vaccinați și au infecție cronică sau hepatită cronică. Există două tipuri de tratament: cel bazat pe Interferon care, e adevărat, nu este universal eligibil, adică nu-l poți oferi oricărei persoane, nu poți oferi copiilor, gravidelor, pacienților cu forme severe de boală avansată, cu ciroză hepatică. Pe de altă parte avem tratamentul oral cu analogi nucleotidici care există în România: Entecavirul, Tenofovir, indiferent de compania care le produce, sunt la fel de bune, sunt foarte bine tolerate. Singura necesitate absolută este ca, o dată inițiat, acest tratament să fie respectat cu strictețe; pacientul să-l ia zi de zi, pentru că e un tratament care funcționează atâta timp cât îl administrezi. El inhibă replicarea virală, practic face să regreseze boala hepatică de multe ori din stadiu de ciroză decompensat. Avem pacienți care au fost trimiși pentru transplant hepatic și care, tratați cu analogi nucleotidici, nucleozidici, au înregistrat o asemenea ameliorare a condiției hepatice, încât au fost inactivați sau delistați de pe liste. Deci aceste medicamente vreau să spun că funcționează în orice stadiu al bolii, funcționează exemplar cu o rată de eficacitate undeva între 95 și 100% din cazuri. Problema este ca toți acești pacienți să fie în observația unui medic curant, cu expertiză în acest domeniu cu interes să fie urmăriți în permanență și motivați, consiliați să continue tratamentul așa cum trebuie”, a mai explicat medicul în cadrul emisiunii.
Un alt aspect remarcat a fost cel al noilor tratamente în domeniu. Cu toate că sunt în studii clinice trei noi molecule, iar România a fost recrutată pentru aceste studii, lucrurile sunt tergiversate din motive birocratice. „Sunt în studii clinice avansate 3 molecule noi eficiente, inhibitorul transportorului virusului B în celulă, care este extrem de bun, atât pentru tratamentul pacienților cu infecție virală B cât și cu infecție Delta, pentru că infecția cu virus Delta nu poate exista în afara infecției cuvirus B. E o infecție mixtă, B cu Delta. Există preparate care sunt în studii avansate în lume, pentru care au fost recrutate mai multe centre și din România, din păcate așteptăm încă de la forurile competente aprobarea pentru începerea studiilor de câteva luni bune, știind că am fost recrutați de companii internaționale și știind că aceste studii au început de mult în alte centre europene”, a completat medicul.
Partea proastă, spune medicul, este că aceste boli ale ficatului, netratate corect sau la timp, dau peste cap sistemul imunitar, care la un moment dat poate să se întoarcă împotriva propriului organism, declanșând boli autoimune. Teoretic, acestea sunt considerate mai rare decât hepatitele virale sau boala ficatului gras, din incidența lor crește alarmant în ultima vreme, subliniază prof dr Liana Gheorghe.
„Sunt într-o creștere de formă formidabilă în ultima vreme, laolaltă cu multe alte afecțiuni cu mecanism autoimun: boala celiacă, bolile inflamatorii intestinale, astmul bronșic și așa mai departe. Aceste boli autoimune sunt de două tipuri: cele în care sistemul imun nu recunoaște, în general, nu recunoaște self-ul (ce aparține propiului organism, n.r.), nu-și recunoaște propriile antigene, și atacă fie hepatocitele, deci celula hepatică și lucrul acesta dă naștere unei hepatite autoimune, sau atacă celulele canaliculilor biliari și consecința este o boală cu mecanism autoimun, dar care va avea o evoluție colestatică, cu bilirubină crescută, cu icter, cu prurit la acești pacienți. Două categorii de boli intră aici: colangita biliară primitivă, fosta ciroză biliară primitivă, și colangita sclerozantă primitivă. Sunt boli ale ductelor hepatice mici în general, intrahepatice, și în colangita sclerozantă și posibil ale ductelor mari extrahepatice. Sunt boli din ce în ce mai frecvente", a epxlicat specialistul.
Ce tratamente există pentru cele două forme de colangită și în ce măsură pot ele controla cele două boli autoimune, aflați în video:
Mâncatul seara poate avea consecințe negative grave. Nu doar că duce la acumularea de kilograme nedorite, dar poate duce și la cancer.
Prof. Univ. dr. Adela Magdalena Ciobanu, medic primar psihiatru vine la Academia de Sănătate.
Acest tip de cancer ucide românii într-un ritm alert, deși nu este cel mai invaziv tip de cancer.
Prioritate la toaletă oriunde în țară. Cine are acest drept.
Prof. dr. Margit Șerban vine la Academia de Sănătate.
Prof. Dr. Alexandru Vlad Ciurea este invitatul zilei la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.
