Ce se întâmplă în creierul unui bolnav de Parkinson

De ce apare, de fapt, tremorul la pacienții cu Parkinson. Ce se întâmplă în creierul acestora - FOTO: Freepik@jcomp

O cercetare recentă din Finlanda răstoarnă teoriile clasice despre boala Parkinson. Mult timp s-a crezut că toate simptomele motorii apar din cauza pierderii masive de dopamină. Totuși, un studiu de imagistică clinică demonstrează că tremorul de repaus funcționează după reguli diferite față de rigiditatea musculară sau mișcările lente.

Cercetătorii de la Universitatea din Turku au analizat datele de la 414 pacienți. Rezultatele, publicate în revista Neurology, indică faptul că tremorul nu este un semn al degradării avansate a sistemului dopaminergic, ci pare legat de o funcție a dopaminei mai bine conservată.

Mecanism biologic diferit

Boala Parkinson se manifestă prin trei simptome principale: bradikinezia (lentoarea mișcărilor), rigiditatea și tremorul de repaus. Primele două apar direct din cauza distrugerii neuronilor care produc dopamină în striat, de obicei pe partea opusă simptomelor.

Surpriza a venit în momentul scanării transportoarelor de dopamină (DAT). Pacienții cu tremor sever au prezentat o activitate mai ridicată a dopaminei în striatul de pe aceeași parte cu tremorul. Acest tipar contrazice logica aplicată celorlalte simptome motorii și sugerează existența unui mecanism neurobiologic distinct.

De ce tremorul nu răspunde la fel ca restul simptomelor

Medicul neurolog Kalle Niemi, autorul principal al studiului, explică faptul că aceste concluzii clarifică de ce tremorul are un comportament atipic în evoluția bolii. În timp ce lentoarea mișcărilor progresează direct cu pierderea de dopamină, tremorul pare să implice rețele neuronale și neurotransmițători parțial diferiți.

Această descoperire confirmă datele obținute anterior prin inițiativa internațională PPMI (Parkinson’s Progression Markers Initiative). Validarea rezultatelor pe un grup separat de pacienți oferă o bază solidă pentru schimbarea abordării clinice în viitor.

Impactul asupra simptomelor non-motorii

Studiul nu s-a limitat doar la mișcările fizice. Cercetătorii au observat că și simptomele non-motorii, precum depresia, anxietatea sau tulburările de somn REM, au legătură cu alte sisteme monoaminergice, nu doar cu cel dopaminergic.

Această perspectivă confirmă faptul că Parkinson este o afecțiune complexă a întregului creier, care implică multiple rețele chimice. Înțelegerea acestor diferențe deschide calea către tratamente personalizate, care să vizeze specific mecanismul din spatele fiecărui simptom în parte.

Articole similare