Decizia de a interveni chirurgical în cazul unei fracturi de șold la pacienții vârstnici cu demență este una dificilă, implicând riscuri considerabile, dar și potențiale beneficii semnificative. Un nou studiu sugerează că, pentru pacienții cu demență care locuiesc acasă, operația poate crește șansele de supraviețuire, ridicând întrebări esențiale despre etica și obiectivele tratamentului în astfel de cazuri.
Fracturile de șold la pacienții vârstnici reprezintă o provocare semnificativă, dar atunci când sunt complicate de demență, decizia de a interveni chirurgical devine și mai complexă. Chirurgia pentru fracturile de șold la pacienții cu demență implică riscuri crescute, inclusiv rate mai mari de mortalitate, șanse sporite de delir și o probabilitate mai mare de complicații postoperatorii comparativ cu pacienții fără deficiențe cognitive.
Cu toate acestea, cercetări recente aduc lumină asupra beneficiilor potențiale ale intervenției chirurgicale pentru pacienții cu demență care locuiesc acasă, oferind informații esențiale pentru furnizorii de servicii medicale și familii.
Vezi și: Trosnitul gâtului, nesănătos. Poate provoca AVC
Un studiu de cohortă realizat în Statele Unite a avut ca scop compararea rezultatelor chirurgiei versus non-chirurgiei la pacienții cu demență care locuiesc acasă și care au suferit fracturi de șold. Studiul a utilizat date din Medicare și a inclus pacienți cu vârste de 66 de ani și mai mari care au suferit o fractură de șold între ianuarie 2017 și iunie 2018, potrivit Medscape.
Cercetătorii s-au concentrat pe diferite tipuri de fracturi și pe diverse severități ale demenței pentru a determina cea mai bună cale de urmat.
Principalul rezultat de interes a fost mortalitatea la 30, 90 și 180 de zile post-fractură. Rezultatele secundare au inclus delirul spitalicesc, spitalizările ulterioare și necesitatea intervențiilor de terapie intensivă. Aceste rezultate au fost analizate folosind un scor de propensiune inversă pentru a ajusta variabile precum comorbiditățile, severitatea demenței și factorii demografici.
Concluziile studiului au fost surprinzătoare. Dintre cei 56.209 pacienți cu demență care au suferit o fractură de șold, 59% au fost supuși intervenției chirurgicale, în timp ce 41% nu au fost. Rezultatele au arătat că ratele de mortalitate au fost semnificativ mai mici în grupul chirurgical.
La 180 de zile post-fractură, rata mortalității pentru pacienții operați a fost de 31,8%, comparativ cu 45,7% pentru cei care nu au fost operați. Aceasta reprezintă o reducere relativă a riscului de 33% în favoarea chirurgiei.
Este de remarcat faptul că beneficiul pentru supraviețuire a fost deosebit de pronunțat la pacienții cu demență ușoară care au avut fracturi de cap sau gât femural. Acești pacienți au avut o rată a mortalității de 26,5% la 180 de zile dacă au fost supuși intervenției chirurgicale, comparativ cu 34,9% pentru cei care nu au fost operați. Important este că beneficiul chirurgiei a rămas semnificativ chiar și după ajustarea pentru diverși factori de risc.
Vezi și: Antibioticele, pericole ascunse. Vârstnicii, vulnerabili
Deși chirurgia a fost asociată cu o supraviețuire îmbunătățită, ea a adus și riscuri crescute, în special pentru pacienții cu demență moderată până la severă. Studiul a constatat o creștere semnificativă a riscului de delir spitalicesc pentru acest grup. Cu toate acestea, mai puțini pacienți chirurgicali au necesitat instituționalizare permanentă sau îngrijire extinsă la domiciliu postoperator.
Decizia de a opera un pacient cu demență care are o fractură de șold implică mai mult decât doar evaluarea șanselor de supraviețuire. Considerațiile etice joacă un rol crucial, în special în ceea ce privește autonomia pacientului, calitatea vieții și obiectivele de îngrijire.
Constatările studiului pun sub semnul întrebării practica actuală, în care mai puțin de două treimi dintre pacienții cu demență care au fracturi de șold sunt supuși intervenției chirurgicale, în ciuda recomandărilor pentru intervenție chirurgicală de rutină în astfel de cazuri.
Vezi și: Îmbătrânirea, accelerată brusc la vârsta de 44 și 60 de ani. Schimbările hormonale, factor major
Fractura de șold - FOTO: Freepik@SittipolSukuna
Acest studiu oferă dovezi valoroase pentru a informa discuțiile dintre profesioniștii din domeniul sănătății, pacienți și familii atunci când se decide asupra strategiei de tratament pentru fracturile de șold la pacienții cu demență care locuiesc acasă.
Beneficiul aparent al supraviețuirii datorat intervenției chirurgicale trebuie echilibrat cu riscurile complicațiilor postoperatorii și cu obiectivele mai largi ale îngrijirii pacientului, cum ar fi controlul durerii și recuperarea funcțională.
În lumina acestor constatări, tratamentul chirurgical al fracturilor de șold la pacienții cu demență necesită o abordare nuanțată care să ia în considerare circumstanțele individuale ale pacientului, tipul de fractură și severitatea deficienței cognitive. Decizia de a interveni chirurgical trebuie ghidată de o combinație de dovezi clinice, preferințele pacientului și principii etice.
Vezi și: Pacienții în moarte cerebrală aud tot ce se vorbește în jurul lor, potrivit unui studiu
Studiul subliniază complexitatea tratării fracturilor de șold la pacienții cu demență și evidențiază necesitatea unor strategii de îngrijire personalizate. Pe măsură ce furnizorii de servicii medicale și familiile navighează aceste decizii dificile, dovezile sugerează că intervenția chirurgicală poate oferi un avantaj de supraviețuire, în special pentru cei cu forme mai ușoare de demență și cu anumite tipuri de fracturi.
Cu toate acestea, decizia de a opera trebuie luată cu o atenție deosebită la toate riscurile, beneficiile și implicațiile etice, asigurându-se că tratamentul ales se aliniază cu obiectivele generale de sănătate și calitatea vieții pacientului.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.